Complex imobiliar de lux la Muntele Sinai. Este locul unde Moise a primit cele 10 Porunci biblice

De secole, Muntele Sinai este un reper major pentru credincioșii și turiștii care sperau să experimenteze cultura tradițională beduină.

Acum, acest loc sacru - venerat atât de evrei, cât și de creștini și musulmani — este amenințat de un nou proiect imobiliar de lux, despre care localnicii se tem că va „deforma” regiunea.

Proiectul turistic de la Muntele Sinai, sponsorizat de stat

Denumită „Great Transfiguration Project” (GTP), adică „Proiectul Marii Transfigurări”, campania turistică sponsorizată de stat are ca scop construirea a cinci hoteluri, sute de vile, un centru pentru vizitatori de 6.500 mp și un complex comercial în și în jurul Protectoratului Sfânta Ecaterina,. conform New Lines Magazine.

Proiectul monumental, care urmează să fie finalizat în 2026, este prezentat de guvernul egiptean ca un „cadou pentru întreaga lume și toate religiile”, a transmis și BBC.Cei care militează pentru conservarea culturii nu sunt de acord.

„Eu îl numesc Proiectul Marii Defigurări”, a declarat John Grainger, fostul manager al unui proiect al Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonei, pentru revista citată.

Localnicii se tem că dezvoltarea va provoca daune ireparabile acestui monument de renume mondial.

Citește și: Raport CIA: Chivotul Legământului a fost găsit în 1988. Unde s-ar afla obiectul pomenit și de Biblie

Muntele Sinai e descris atât în Biblie, cât și în Coran, ca locul unde au avut loc multiple evenimente importante, inclusiv primirea celor Zece Porunci de către Moise și locul unde acesta a comunicat cu Dumnezeu care i-a apărut sub forma Rugului Aprins.

Această zonă îndepărtată din deșert găzduiește și Mănăstirea Sfânta Ecaterina din secolul al VI-lea, cea mai veche mănăstire din lume care funcționează în mod continuu, unde sunt păstrate relicve creștine. În 2002, mănăstirea a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Mănăstirea ortodoxă Sf. Ecaterina, de la baza Muntelui Sinai, funcționează din secolul 6 - Foto: Profimedia Images

Cei mai vulnerabili sunt probabil membrii tribului beduin Jebeleya (al cărui nume înseamnă „oamenii muntelui” în arabă), care au păzit mănăstirea timp de secole și acum lucrează ca ghizi turistici.

Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai funcționează de 1.500 de ani

Deși GTP a fost prezentat ca o măsură de promovare a turismului durabil, păstrând în același timp patrimoniul regiunii, experții spun că a fost impus beduinilor împotriva voinței lor.

Membrii triburilor din Sinai au avut deja casele și taberele turistice distruse fără despăgubiri, în timp ce unii au fost obligați să exhumeze cadavrele din cimitirul local pentru a se putea construi o nouă parcare.

„Aceasta nu este dezvoltarea așa cum o văd sau o doresc jebeleya, ci felul în care arată atunci când este impusă de sus în jos pentru a servi intereselor străinilor în detrimentul comunității locale”, a declarat pentru BBC Ben Hoffler, un scriitor britanic specializat în călătorii, care a lucrat îndeaproape cu beduinii.

„Este o lume de care au ales întotdeauna să se detașeze, la a cărei construcție nu au consimțit și care le va schimba pentru totdeauna locul în patria lor”.

Citește și: Sfânta Ecaterina, executată pentru că nu voia să se roage păgânilor. A curs lapte în loc de sânge

El se teme, de asemenea, că noile stațiuni vor angaja probabil doar egipteni din Valea Nilului, în loc de membrii triburilor din Sinai.

Pentru a înrăutăți lucrurile, cei care își exprimă opinia contrară proiectului sunt, se pare, reprimați de o rețea de securitate egipteană complexă și omniprezentă.

„Dacă spun ceva despre asta, primesc o vizită (din partea serviciilor de securitate egiptene)”, a spus Hoffler, un fost rezident al St. Catherine.

„Poliția secretă din St. Catherine monitorizează totul foarte atent – apelurile telefonice, am avut spyware pe telefoane. Ei urmăresc oamenii literalmente pe stradă. Eu am fost urmărit de multe ori.”

De fapt, Grecia este singura putere străină care s-a opus în mod vocal proiectului, și anume datorită afilierii sale cu Mănăstirea Sfânta Ecaterina.

Disputa greco-egipteană s-a intensificat în luna mai, după ce un tribunal egiptean a decis că mănăstirea se află pe terenuri aparținând statului și că organizația are doar „dreptul de a utiliza” terenul pe care se află, precum și siturile arheologice religioase din jur.

Arhiepiscopul Ieronymos al II-lea al Atenei, conducătorul Bisericii Greciei, s-a indignat în urma acestei decizii.

„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al ortodoxiei și elenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”, a declarat el.

Citește și: Cine a fost misteriosul faraon al Paștelui, numit și „faraonul Exodului” evreilor din Egipt

Din fericire, în urma unor întâlniri diplomatice, Grecia și Egiptul au anunțat în comun protejarea identității ortodoxe grecești și a patrimoniului cultural al Sfintei Ecaterina.

Dar proiectul complexului de lux va merge mai departe, transformarea zonei Muntelui Sinai nefiind oprită.