Cine va prelua puterea religioasă, militară și politică în Iran, după eliminarea liderului suprem Khamenei?

Ali Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice în 1989, după moartea ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul regimului teocratic instaurat în urma Revoluției din 1979.

Considerat inițial o figură cu autoritate religioasă mai redusă decât predecesorul său, Khamenei și-a consolidat treptat controlul asupra tuturor centrelor de putere din stat.

Sub conducerea sa, Garda Revoluționară a devenit principalul pilon militar și economic al regimului.

Citește și: Război în Orientul Mijlociu. Iranul confirmă moartea liderului suprem Khamenei. Bombardamentele continuă

Cine va prelua puterea religioasă, militară și politică în Iran, după eliminarea liderului suprem Khamenei?

Potrivit analiștilor Associated Press, Iranul și-a extins influența regională, sprijinind grupări precum Hezbollah în Liban, Hamas în Gaza și milițiile șiite din Irak și Siria, rețea descrisă de Teheran drept „Axa Rezistenței” împotriva Israelului și a influenței americane, relatează Mediafax.

În plan intern, regimul a reprimat valuri succesive de proteste, de la manifestațiile declanșate după moartea Mahsei Amini în 2022 până la protestele economice și anti-regim izbucnite la finalul lui 2025, când sute de mii de persoane au ieșit în stradă în mai multe orașe.

Citește și: Răspunsul Iranului la atacuri: Bombardează „la nimereală” Dubai, Doha, Manama. Trump: „Forţă nemaiîntâlnită”

În plan extern, Khamenei a susținut dezvoltarea programului nuclear, în pofida sancțiunilor și a presiunilor occidentale.

Constituția iraniană prevede un mecanism clar în cazul decesului liderului suprem. Atribuțiile sunt preluate temporar de un consiliu format din președinte, șeful puterii judiciare și un cleric desemnat din Consiliul Gardienilor.

Decizia finală aparține Adunării Experților, organismul clerical format din 88 de membri care trebuie să aleagă noul conducător al Republicii Islamice.

Constituțional, procedura este clară. Politic, situația este însă mult mai complicată.

Citește și: Capital Economics: Petrolul, principalul barometru al războiului din Orientul Mijlociu. Barilul, 100$? +50%?

Rolul decisiv ar putea reveni Gărzii Revoluționare Islamice

Regimul nu a indicat public un moștenitor politic. În acest vid de autoritate, rolul decisiv ar putea reveni Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) – principala forță militară și de securitate a regimului, care controlează o parte semnificativă a aparatului de apărare și sectoare importante din economie.

În ultimii ani, Garda Revoluționară a devenit nu doar forță militară de elită, ci și actor economic major și pilon al securității interne.

În lipsa lui Khamenei, care arbitra rivalitățile dintre facțiuni, influența sa în desemnarea succesorului sau în orientarea politică a regimului poate deveni determinantă.

Lipsa unui succesor clar

Adevărata bătălie pentru succesiune se conturează astfel între conducerea clericală, care deține formal mecanismul constituțional de alegere, și structurile militare care controlează instrumentele reale ale puterii, spun analiștii.

Spre deosebire de tranziția din 1989, când ayatollahul Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice și arhitectul regimului actual, a fost urmat relativ rapid de Khamenei, astăzi nu există un nume unanim acceptat.

Au fost vehiculate, în analize anterioare, figuri clericale conservatoare și apropiați ai cercului de putere, însă niciun consens nu este vizibil.

Lipsa unui succesor clar poate conduce la negocieri tensionate în interiorul conducerii regimului.

Moartea lui Khamenei vine într-un context extrem de tensionat, marcat de confruntarea directă cu Israelul și Statele Unite, de presiunea asupra programului nuclear, de sancțiuni economice severe și de valuri repetate de proteste interne.

Într-un asemenea climat, orice dispută privind succesiunea poate slăbi temporar regimul sau, dimpotrivă, poate duce la o consolidare rapidă și dură a puterii.

Formal, Adunarea Experților trebuie să se întrunească și să decidă. Practic, rezultatul va depinde de capacitatea sistemului de a produce rapid un consens între cler și Garda Revoluționară.

Moartea lui Khamenei nu înseamnă automat schimbarea regimului. Dar pentru prima dată în peste trei decenii, Republica Islamică funcționează fără figura care concentra autoritatea supremă. Iar această tranziție va defini următoarea etapă a Iranului și echilibrul de putere din regiune.

Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului: Moartea lui Khamenei, un moment istoric

Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat in exil, a salutat informațiile privind moartea ayatollahului Ali Khamenei, scrie BBC.

Într-un eseu publicat în The Washington Post, el a descris momentul drept unul istoric pentru viitorul Iranului. El i-a mulțumit președintelui american Donald Trump pentru declarația potrivit căreia „ora libertății voastre a sosit”.

Pahlavi a afirmat că Republica Islamică a destabilizat regiunea timp de aproape cinci decenii. El a acuzat Teheranul că a subminat suveranitatea statelor vecine și a alimentat conflicte la nivel global.

De asemenea, a invocat ambițiile nucleare ale Iranului și dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune.

Potrivit lui Pahlavi, cele mai grave crime au fost comise în interiorul Iranului. El a făcut referire la miile de protestatari uciși în timpul represiunii din luna ianuarie. A descris aceste acțiuni drept unele dintre cele mai odioase abuzuri ale regimului.

Apel la reformă constituțională în Iran

Pahlavi a prezentat o foaie de parcurs pentru tranziția politică în Iran. El a propus elaborarea unei noi constituții printr-un referendum național. Documentul, a spus el, ar trebui să reflecte voința poporului iranian.

Ulterior, ar trebui organizate alegeri libere, cu supraveghere internațională, a adăugat acesta. El a susținut că monitorizarea globală ar garanta transparența și legitimitatea procesului.

Pahlavi a descris momentul drept un rar punct de cotitură în istorie. El a afirmat că curajul, leadershipul și solidaritatea pot schimba cursul unei națiuni. I-a îndemnat pe iranieni să valorifice ceea ce a numit o oportunitate unică.

„Istoria își anunță rareori din timp momentele de cotitură. Dar există clipe în care curajul, leadershipul și solidaritatea pot schimba cursul națiunilor”.