Spionul, Tarmo Kouts, a fost condamnat săptămâna trecută la trei ani de închisoare. Serviciile de informații estone avertizaseră despre amenințarea crescândă a Chinei în domeniul spionajului militar.
Prima condamnare pentru un spion în slujba Chinei
Până în prezent, serviciul de contraspionaj al Estoniei, cunoscut prin acronimul său KAPO, a avut succes în capturarea spionilor recrutați de Rusia.
Condamnarea lui Tarmo Kouts, la trei ani de închisoare, a fost prima pentru un spion în slujba Chinei.
Potrivit lui Aleksander Toots, directorul KAPO și cel mai înalt oficial de contraspionaj din Tallinn, Kouts a fost recrutat în 2018 de către Biroul de informații din China al Departamentului de Stat Major al Comisiei Militare Centrale - așa cum este cunoscut agenția de informații militare din Beijing - împreună cu un presupus complice, al cărui proces urmează a fi judecat.
Citește și
Incredibila poveste a chimistului sirian care a spionat 14 ani pentru SUA
Rusia s-a implicat în alegerile prezidenţiale din SUA din 2020, cu ştirea lui Putin
Ambii au fost arestați la 9 septembrie 2020, fără publicitate sau discuții despre caz în mass-media estonă.
Kouts a pledat vinovat de desfășurarea de activități de informații împotriva Republicii Estonia în numele unui stat străin.
Cercetătorul a fost recrutat pe teritoriul chinez, a spus Toots, care a vorbit în premieră cu The Daily Beast și ziarul Delfi din Estonia.
„El a fost motivat de slăbiciunile umane clasice: nevoia de banii și de recunoaștere a meritelor sale”.
Banii primiți pentru spionaj, confiscați
Kouts a primit plăți în numerar de la ofițerii de legătură chinezi și i s-au oferit călătorii plătite în diferite țări asiatice, cu cazare de lux și mese la restaurantele cu stele Michelin.
Inna Ombler, procurorul care gestionează dosarul, a confirmat că spionul a câștigat 17.000 de euro pentru acțiunile lui de spionaj, bani confiscați de autoritățile estone.
Kouts și-a obținut doctoratul în fizica mediului în 1999 și a lucrat ani de zile la Institutul Maritim al Universității Tehnice din Tallinn, unde s-a specializat în geofizică și oceanografie operațională.
Acesta a făcut parte dintr-un grup de cercetare științifică care a primit Premiul Național de Știință din Estonia în 2002 pentru că a identificat cel mai bun amplasament pentru un port maritim pe insula Saaremaa. Deși a fost conceput oficial pentru nave de croazieră, portul trebuia să poată găzdui nave NATO.
membru al Comitetului științific al Centrului de Cercetare Submarină NATO
Din 2006, Kouts a fost direct implicat în sectorul național de apărare. A fost numit membru al Comitetului științific al Ministerului Apărării din Estonia, care supraveghează inițiativele militare de cercetare și dezvoltare ale țării.
Urmare a cercetărilor sale, a devenit și membru al Comitetului științific al Centrului de Cercetare Submarină NATO cu sediul în La Spezia, Italia și chiar a servit, din 2018 până în 2020, ca vicepreședinte. Centrul CMRE „efectuează cercetări științifice relevante, de ultimă generație, în știința oceanelor, modelare și simulare, acustică și alte discipline”, potrivit paginii oficiale.
Rolul său în centrul NATO i-a oferit lui Kouts acces direct la informațiile militare confidențiale ale Estoniei și ale Alianței.
La momentul arestării sale, el avea un permis secret de stat, precum și o autorizație de securitate NATO datând de paisprezece ani.
Potrivit lui Toots, în cei trei ani cât a spionat pentru China, Kouts nu a transmis încă nicio informație militară confidențială, de aceea nici condamnarea nu a fost prea mare.
„Faptul că avea astfel de autorizații de securitate a fost unul dintre motivele pentru care am decis să punem capăt colaborării sale cu chinezii atât de devreme”, a spus Toots, ceea ce l-a salvat de o sentință mult mai severă dacă ar fi fost acuzat de trădare, ceea ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi transmis secretele de stat sau NATO.
Estonia dă bătăi de cap NATO
Estonia a mai avut cazuri de spionaj, unul fiind cea mai mare problemă pe care NATO a avut-o vreodată, la doar patru ani după ce statul baltic a aderat la alianța militară.
În 2008, KAPO l-a arestat pe Herman Simm, șeful Departamentului de Securitate al Ministerului Apărării. Simm coordona protecția secretelor de stat, elibera autorizații de securitate și acționa ca legătură între Ministerul Apărării din Estonia și NATO.
S-a dovedit că acesta a lucrat pentru serviciul de informații externe al Rusiei, SVR, pe toată durata mandatului său. Simm a fost condamnat la doisprezece ani și jumătate de închisoare și plata a 1,3 milioane de euro daune.
De la acel scandal, Estonia a devenit unul dintre cei mai importanți vânători de spioni ruși.
„Sunt uimit”, a spus Toomas Henrik Ilves, fostul președinte al Estoniei. „Parcă am fi singura țară de care Kremlinul pare să fie interesat, deoarece noi suntem singurii care îi prindem pe toți agenții lor. Ce ne-o face atât de speciali? ”
În ultimii trei ani, KAPO și Välisluureamet, serviciul de informații străin al Estoniei, au avertizat cu privire la amenințarea în creștere a spionajului chinez.
