Oricât ar suna de absurd că Donald Trump vrea să cumpere Groenlanda, nu e chiar așa. A mai existat un președinte SUA, care a vrut să cumpere Groenlanda: Harry Truman, după al Doilea Război Mondial. Pentru 100 de milioane de dolari. Și atunci, ca și acum, guvernul danez a refuzat.
Dar de ce aparține Groenlanda, cea mai mare insulă din lume - de șase ori mai mare decât Germania - Danemarcei? Geografic se află în America de Nord, iar partea de nord-vest a Groenlandei e la o aruncătură de băț de coasta canadiană.
Danemarca, în schimb, se află la 3.000 km de Groenlanda. Între ele se află Islanda și o parte din Norvegia.
Totul a început cu vikingii și a continuat, mai târziu, cu vânătorii de balene. Aceștia veneau în valuri în secolele 18 și 19, din Norvegia, Olanda, Germania și Danemarca. Și-au construit așezări acolo. Au existat tot felul de conflicte, iar până la urmă, danezii au câștigat. Groenlanda înghețată i-a revenit definitiv Danemarcei în 1933.
Groenlanda era cândva verde
Groenlanda înseamnă „pământul verde”. Și chiar dacă azi nu ne putem imagina așa ceva, clima în Groenlanda era mult mai caldă. Oamenii de știință au descoperit, în urma unor săpături, ADN de copaci, dar și de fluturi și alte insecte. În urmă cu 450.000 până la 900.000 de ani, Groenlanda se pare că era acoperită de păduri dese.
Între timp, clima se încălzește din nou, temperaturile cresc, schimbările climatice afectează grav Groenlanda.
Din 1990, media temperaturilor în timpul verii a crescut cu 1,8 grade Celsius și iarna cu 3 grade Celsius.
Stratul de gheață, pe alocuri încă gros de 3.800 metri, dar și ghețarii se topesc. În plus, plouă mai mult, ceea ce ajută la topirea gheții. Cercetătorii au calculat o creștere a nivelului mărilor pretutindeni în lume cu peste 7 metri, dacă s-ar topi toată gheața din Groenlanda.
Puțini oameni, străzi aproape inexistente
În prezent, numai coastele neînghețate ale insulei sunt locuibile. În special coasta de vest are parte de termperaturi mai blânde, datorită Curentului Golfului. Aici se află cele mai multe sate și orașe, inclusiv capitala Nuuk. Aceasta are o populație de 18.000 locuitori, fiind cel mai mare oraș al Groenlandei.
În total, populația insulei numără cel mult 56.000 de oameni, iar densitatea este cea mai mică din lume, în afară de Antarctica, unde trăiesc și mai puțini oameni.
Nu există străzi sau trenuri, care să lege orașele între ele. Există străzi numai pe teritoriul orașelor, dar ele se termină la capătul localităților. Ca să ajungă dintr-un loc în altul, groenlandezii călătoresc exclusiv cu avionul, cu barca, cu elicopterul, cu snowmobilul sau cu sania trasă de câini. Odată cu schimbările climatice, s-ar putea să dispară și acest ultim mijloc de transport.
Mai puțină gheață însemană și mai mult spațiu de locuit. În plus, topirea gheții scoate la iveală zăcăminte valoroase, încă protejate, printre care petrol, pământuri rare, gaze, uran și aur.
Vânătoarea după toate acestea va începe cât de curând. Iar pentru așa ceva, președintele și omul de afaceri Donald Trump are cu siguranță un nas fin.
