Care e țara din Europa cu cei mai mulți soldați trimiși în Rusia? Ce știm de românii care luptă pentru Putin
De la începutul invaziei la scară largă, Rusia a recrutat în armata sa aproape 46.000 de cetățeni străini din 151 de țări. Între aceștia avem și cetățeni europeni.
Acest lucru a fost raportat de secretarul Sediului Central de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război al Ucrainei, generalul de brigadă Dmitro Usov, în cadrul conferinței internaționale „Crimeea Globală. Înțelegerea Ucrainei prin Sud”.
Care e țara din Europa cu cei mai mulți soldați trimiși în Rusia? Ce știm de românii care luptă pentru Putin
Conform datelor din proiectul Apărării Informațiilor din Ucraina „Vreau să trăiesc”, la 1 octombrie 2026, fuseseră stabilite identitățile a 45.959 de străini care au semnat contracte cu Forțele Armate Ruse.
Amploarea recrutării străine crește în fiecare an. În timp ce rușii au recrutat 94 de străini în armată în 2022, acest număr a crescut la 4.067 în 2023, 8.877 în 2024 și 16.085 în 2025.
Citește și: Turcia restricționează accesul unor nave comerciale în Marea Neagră, de teama atacurilor
Doar în primele nouă luni ale anului 2026, 16.168 de străini au semnat contracte cu armata rusă, depășind deja totalul pentru întregul an precedent.
Conform estimărilor Statului Major de Coordonare, Rusia recrutează în prezent aproximativ 1.800 de străini pe lună. Între timp, obiectivul conducerii militare ruse pentru 2026 este de 18.500 de persoane. Dacă ritmul actual continuă, numărul de noi soldați străini contractuali ar putea ajunge la 21.500 până la sfârșitul anului.
Cel mai mare număr de străini recrutați în armata rusă provine din Uzbekistan, Tadjikistan și Belarus. În același timp, ratele de recrutare cresc cel mai rapid în țările din Africa și America Latină.
Mai exact, în primele nouă luni ale anului 2026, 1.449 de cetățeni din Columbia, 699 din Burundi, 530 din Zimbabwe și 503 din Peru au semnat contracte cu armata rusă. Potrivit Statului Major Întrunit, de la începutul invaziei la scară largă, cetățeni din 59 de țări care au luptat de partea Rusiei au fost luați prizonieri de Ucraina.
Un sondaj realizat în rândul prizonierilor de război străini de către proiectul „Vreau să trăiesc” a arătat că 46,7% dintre respondenți au semnat un contract pentru a obține cetățenia rusă, în timp ce 41,4% au fost recrutați prin intermediul birourilor de înregistrare și înrolare militară și al centrelor de recrutare. În același timp, doar 28% dintre cei chestionați nu știau că vor participa la războiul împotriva Ucrainei.
În plus, 48,8% dintre militarii străini au fost luați prizonieri ca urmare a rănilor suferite, iar 79% și-au exprimat dorința de a se întoarce în Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri.
Rusia folosește în mod activ scheme pentru a recruta turiști străini și lucrători migranți, atrăgându-i cu promisiuni de locuri de muncă și salarii mari. În unele cazuri, intermediarii confiscă pașapoartele noilor sosiți și îi obligă să aleagă între deportare, închisoare și semnarea unui contract cu armata rusă.
În septembrie 2026, soldații Brigăzii 33 Mecanizate au luat captivi un grup de cetățeni columbieni care fuseseră recrutați de Rusia pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei.
StopRussianRecruiters.org, în parteneriat cu proiectul „Vreau să găsesc”, publică profiluri verificate ale unor cetățeni străini recrutați în Forțele Armate Ruse, care sunt acum deținuți ca prizonieri de război în Ucraina - pentru a expune mașinăria globală de recrutare a Rusiei, a îndemna guvernele să ia măsuri diplomatice pentru a-și aduce cetățenii acasă și a face apel la comunitatea internațională să pună capăt acestei practici de înșelăciune și coerciție odată pentru totdeauna.
Încurajăm rudele prizonierilor de război să facă apel atât la autoritățile ruse, cât și la propriile guverne pentru a accelera procesul de aducere acasă a celor dragi, a transmis StopRussianRecruiters.org.
Luna aceasta, proiectul a publicat profiluri ale unor cetățeni din Mongolia, China, Nepal, Cuba, Tadjikistan și alte țări între care și Slovacia. Conform autorităților din Ucraina nu există date oficiale despre eventuali români recruți de fosta Armată Roșie. SURSA
