Pediatra Bistra Kamburova, de la o maternitate din centrul Bulgariei, constată după 37 de ani de carieră că numărul de nou-născuţi continuă să scadă; acum, sub supravegherea ei sunt doar opt pătuţuri ocupate.
"N-a mai rămas multă lume de vârste la care să poată avea copii. Cei mai tineri au plecat să caute de lucru în oraşele mari sau în străinătate", a declarat ea agenţiei France Presse. Nici măcar copiii ei n-au rămas la Gabrovo.
Bulgaria, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, se depopulează într-un ritm nemaiîntâlnit în lume - sau aproape, consemnează vineri AFP. Agenţia pune fenomenul şi pe seama corupţiei, a lipsei de perspective economice şi a seriei de crize politice. Acest din urmă motiv este ilustrat de alegerile de la începutul lui octombrie: al patrulea scrutin legislativ din ultimul an şi jumătate a dus din nou la formarea unui parlament fragmentat.
Aflat la poalele unui lanţ muntos din Balcani, Gabrovo este un simbol al declinului demografic de neoprit. La începutul secolului 20, oraşul era supranumit Manchesterul bulgar; astăzi, mai are doar 48.000 de locuitori, ceva mai mult de jumătate din populaţia din 1985. Falimentele în serie şi privatizările sălbatice au distrus industria textilă, de încălţăminte, mecanică sau chimică.
"Am venit în 1985. Atunci, numărul de naşteri era încă ridicat, circa 1000 pe an", povesteşte dr. Kamburova, ajunsă la 68 de ani. Anul trecut, doar 236 de copii au venit pe lume în secţia pe care o conduce "pe un salariu mizerabil".
Aflată alături de ea, moaşa Mariana Varbanova continuă ideea: "Explicaţia este simplă: fără locuri de muncă, fără tineri, nu sunt copii".
Cei care au mai rămas visează şi ei la alte locuri. Hristiana Krasteva, logopedă, în vârstă de 23 de ani, spune că "la Gabrovo sunt apreciate liniştea şi aerul curat, dar este un deşert unde nu vezi decât bătrâni". Soţul ei, ebenist, se pregăteşte să plece în Anglia, în căutarea unui viitor mai bun pentru familie.
În faţa primei şcoli publice din Bulgaria, fondată în 1835, un liceean îşi exprimă o singură dorinţă fierbinte: să ajungă în vestul Europei, pentru "o educaţie de calitate şi orizonturi noi". "Aici este haos", spune Ivo Dimitrov, care acuză clasa politică de nepăsare.
Un licăr de speranţă au adus la Gabrovo fondurile europene pentru proiecte de amenajare a teritoriului, pentru transporturi şi turism. Primăria încearcă să dezvolte şi sectorul tehnologic, însă acesta necesită puţină forţă de muncă.
"Inversarea tendinţei demografice va dura mult", subliniază expertul Adrian Nikolov din grupul de reflecţie Institute for Market Economics (Institutul pentru Economia de Piaţă, IME) din Sofia.
Rata natalităţii în regiune este un record: cea mai scăzută din ţară. Aici se găsesc şi 163 de sate cu câte un singur locuitor sau fără niciunul, un număr semnificativ pentru o ţară care are 5000 de localităţi.
În satul Zaia, o localitate pitorească la 25 de km de Gabrovo, toţi cei 35 de locuitori sunt pensionari. Alături de localnici şi-au găsit locul aici francezi, britanici, belgieni, ruşi şi italieni, atraşi de traiul ieftin. Băcănia s-a închis din lipsă de clienţi, aşa că Marin Krastev, la 77 de ani, duce cu maşina trei doamne la cumpărături în alte părţi, o dată pe săptămână. "Am hotărât să ne grupăm pentru aprovizionare. Ne descurcăm", spune el.
Vara, aduc o undă de veselie adolescenţii veniţi în cadrul programului municipal "Nepot de închiriat", prin care tinerii descoperă viaţa la ţară. "Se bucură de iepuri, de roşiile şi ardeii aflaţi la îndemână" - imaginea lor o face să zâmbească pe Boiana Boneva, în vârstă de 75 de ani.
