Mai întâi, suma subvenţiilor de care vor beneficia ţările cele mai afectate de pandemie, precum Italia şi Spania.
Propunerea de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde împrumuturi. Dar în faţa opoziţiei grupului aşa-numit al ''frugalilor'' - Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, cărora li s-a alăturat şi Finlanda - suma subvenţiilor a fost diminuată la 390 de miliarde de euro.
Citește și: PREMIERĂ Fondurile europene, condiționate de respectarea statului de drept
Un alt doilea punct slab al acordului este controlul modului în care beneficiarii vor cheltui banii alocaţi. Pentru a elimina reticenţele frugalilor, care consideră că ţările din Sud sunt prea risipitoare, a fost enunţat un mecanism. Acesta permite uneia sau mai multor state membre care consideră că nu sunt îndeplinite obiectivele fixate în cadrul programelor de reformă cerute în schimbul accesării acestor fonduri să solicite studierea dosarului la un summit european.
Este un mecanism ''destul de complex'', notează Marta Pilati, de la European Policy Centre (EPC), care se teme că aceste analize vor dura prea mult timp, iar Anne-Laure Delatte, consilieră la centrul de studii CEPII, crede că ''vom deveni şi mai dependenţi de calendarul alegerilor naţionale''. De pildă, lideri cum ar fi olandezul Mark Rutte, care anul viitor se va confrunta cu un scrutin complicat, ar putea să se arate foarte duri în astfel de situaţii.
Un subiect discutat la summit a fost şi condiţionarea accesării fondurilor europene de statul de drept, iar Ungaria şi Polonia au dus o mare bătălie pentru a atenua dispoziţiile pe această temă. Mecanismul convenit ''rămâne prea vag'' pentru a fi descurajator, potrivit co-liderului Verzilor din Parlamentul European, Philippe Lamberts, scrie AFP, conform Agerpres.
Citește și: VIDEO Klaus Iohannis: Am obținut pentru România 79,9 miliarde euro după discuții foarte complicate
În al patrulea rând, cei 27 de şefi de stat sau de guvern au ratat ocazia de a moderniza modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Pentru a ajunge la un acord, programele destinate inovaţiei, economiei digitale şi mediului au scăzut în anvergură.
''Euforicii zilei vor deveni cu siguranţă mai discreţi atunci când vor trebui să explice reducerile substanţiale de fonduri pentru politica agricolă, Erasmus+, precum şi programele de cercetare şi cvasi-abandonarea ambiţiilor privind securitatea şi apărarea'', remarcă eurodeputatul francez Arnaud Danjean, din grupul PPE.
În fine, în faţa rezistenţei frugalilor, care consideră că plătesc contribuţii prea mari la bugetul UE, liderii europeni au acceptat mărirea semnificativă a rabaturilor de care aceste ţări deja beneficiau. ''Dintr-odată, celelalte ţări vor trebui să bage mai adânc mâna în buzunar'', avertizează Marta Pilati.
