Având în vedere natura crizei, adică inflația severă existentă, primul sfat este chiar acela ca economisirea și investițiile să continue și într-un astfel de context dificil, spune Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice.
"Perspectiva inflației ne îndeamnă să consumăm economiile, pentru bunuri de folosință îndelungată", explică Păun. Aceasta contribuie și mai mult la transmiterea șocului inflaţionist către dobânzile din piață.
Astfel, economisirea rămâne o "strategie câștigătoare pe termen lung întotdeauna, mai ales într-o țară săracă și fără foarte multe alternative de plasament".
Coşul de plasamente
Al doilea sfat pe care îl dă specialistul este ca "plasamentele să fie în continuare diversificate semnificativ". Este aşa-numita "metodă a coşului de plasamente", despre care vorbea spre exemplu regretatul economist Bogdan Baltazar, încă din timpul crizei subprimelor, de acum 15 ani.
"În plus, ar trebui limitate foarte mult plasamentele în bani (depozitele în valută, de exemplu), având în vedere că inflația înseamnă o taxare a acestora, prin diminuarea puterii lor de cumpărare", afirmă Cristian Păun.
Un alt sfat, în condiții de inflație, este căutarea acelor active care sunt rare și greu de multiplicat (adică de inflatat) într-o perioadă scurtă de timp.
Din acest motiv, "investițiile imobiliare (terenurile, clădirile și terenurile aferente acestora) rămân atractive, mai ales în perioade de inflație ridicată. Aurul - la fel", spune Păun.
Aurul. "Cocoşeii". De evitat FOREX şi piaţa cripto
Este clasică metoda plasamentelor în metale preţioase, de câte ori au loc crize. Spre exemplu, după două războaie şi două crize în 31 de ani, în secolul XX (1914 - 1945), oamenii aveau rezerve notabile de aur.
În România, acestea erau cunoscute popular sub numele de "cocoşei" (sub diferite forme, inclusiv minereu aurifer cu concentraţie destul de bună).
La venirea comuniştilor în România, Securitatea căuta "cocoşeii" deţinuţi de populaţie în permanenţă, făcând inclusiv percheziţii domiciliare.
Un alt sfat util poate fi cel legat de evitarea acelor segmente de piață financiară cu volatilitate mare și risc ridicat, cum ar fi Forex, ori piaţa cripto.
De altfel, se observă că este o perioadă în care nu e deloc indicat să investeşti în cripto, aici producându-se foarte multe falimente.
Incertitudinea din această perioadă este la cote maxime, "Chiar dacă oportunitățile de câștig peste noapte pot fi mari, riscul imens și în creștere asumat nu justifică deocamdată plasamentele în așa ceva, de aici și prăbușirea acestor segmente de piață", explică specialistul.
A investi prin noi afaceri
O idee demnă de luat în considerare este începerea unei afaceri proprii sau "participarea în comun, cu capital, la o afacere între prieteni / cunoscuți". Dar pentru asta trebuie să ai banii necesari pentru o investiţie.
"Lansarea unei afaceri astăzi este puternic susținută din fonduri publice (europene și locale), atât în faza de start-up, cât și în cea de scale-up", spune universitarul Cristian Păun.
De notat că există o mulţime de unicorni care s-au lansat în vremuri de criză: pe prima poziţie este gigantul de azi Microsoft, fondat în timpul recesiunii provocate de embargoul petrolului, din 1975, pe al doilea loc este Electronic Arts (1982), iRobot (1990) pe trei, apoi Airbnb (2008), Slack (2009), WhatsApp (2009), Square (2009) şi Uber (2009).
Cum se observă, ultimele cinci exemple sunt din timpul crizei subprimelor. Aşadar, "o protecție bună contra multor riscuri și neajunsuri rămâne antreprenoriatul, mai ales cel inovativ și creativ", explică Păun.
Investițiile prin Bursă, pe de altă parte, "pot valorifica o serie de oportunități conjuncturale (Energie, Pharma, industria chimică, resurse), atât la nivel regional, cât și global".
Obligațiunile rămân mai puțin riscante decât acțiunile, în această perioadă, atrage atenţia expertul.
"Nu sunt un fan al investițiilor în titluri de stat. Pentru portofolii cu risc mai redus, aș recomanda mai degrabă fondurile de investiții, fondurile de pensii sau asigurările de viață, mai ales pentru cei mai comozi, mai puțin inițiați sau care doresc încorsetarea comportamentului lor de consum într-unul de economisire", detaliază Cristian Păun.
Adică se comportă responsabil.
