UE va putea aplica întreruperi selective ale alimentării cu energie electrică. Se va aplica și în România
Comisia Europeană pregătește o reformă a sistemului de securitate energetică care îi va permite să impună ajustări obligatorii ale consumului de energie electrică și gaze și, în condiții excepționale, să activeze întreruperi selective ale alimentării în anumite zone.
UE va putea aplica întreruperi selective ale alimentării cu energie electrică pentru a asigura securitatea energetică.
Se intenționează ca această măsură să servească la asigurarea aprovizionării utilizatorilor protejați.
Se prevede crearea unui stoc de produse esențiale pentru a putea face față crizelor de aprovizionare.
Operatorii vor trebui să își evalueze riscurile la fiecare doi ani din perspectiva securității și apărării
Proiectul de regulament urmărește să consolideze răspunsul comun al celor 27 de state membre în fața crizelor de aprovizionare, a sabotajelor, a atacurilor cibernetice și a fenomenelor meteorologice extreme, cu noi obligații pentru guverne și operatorii de infrastructuri critice.
UE va putea aplica întreruperi selective ale alimentării cu energie electrică. Se va aplica și în România
Textul dezvoltă mecanismul de alertă europeană despre care elEconomista.es a informat deja în zilele de 9 și 15 septembrie și propune reunirea într-un singur act normativ a regulamentelor privind securitatea aprovizionării cu gaze din 2017 și a celor privind pregătirea împotriva riscurilor legate de energia electrică din 2019.
Comisia consideră că separarea dintre cele două cadre a generat probleme de coordonare între două sisteme strâns legate: gazul oferă flexibilitate producției de energie electrică, iar electricitatea este indispensabilă pentru infrastructurile de gaze.
Unul dintre principalele instrumente pe care le va include acest proiect va fi declararea unei alerte regionale sau europene: EU Alert. În sectorul energiei electrice, Comisia o va putea activa atunci când va constata un risc substanțial de criză, chiar dacă piața ar putea încă gestiona situația fără a recurge la măsuri străine de funcționarea sa. De asemenea, ar trebui să o declare la cererea a două sau mai multe autorități naționale care și-au activat anterior propriile alerte.
Citeşte şi: Lecția Bulgariei pentru România: A ajuns „Bateria Balcanilor”. Cumpără curent ieftin și-l vinde înapoi scump
România ar putea fi și ea vizată
După consultarea Grupului de coordonare pentru energie electrică, Bruxelles va putea impune ajustări obligatorii ale cererii. Anexa proiectului permite intervenția asupra consumului brut lunar de energie electrică sau asupra orelor critice identificate în evaluările de suficiență a sistemului. Comisia ar stabili astfel procentul, teritoriul afectat și durata măsurilor.
Citeşte şi: Lecția de la Sofia: Cum a surclasat Bulgaria sistemul energetic românesc, prin stocare și pompaj
Documentul nu stabilește o reducere generală pentru toate țările. Ca referință, propune utilizarea unor perioade echivalente din cei cinci ani anteriori, cu posibilitatea de a adapta calculul atunci când electrificarea a crescut semnificativ cererea sau când există modele de consum atipice.
Statele membre ar trebui să comunice lunar datele lor către Eurostat și să explice măsurile aplicate.
Alerta preventivă se deosebește de situația de urgență, o distincție fundamentală pentru interpretarea proiectului. Proiectul rezervă măsurile extramarket pentru situații excepționale, ca ultimă soluție, atunci când alternativele comerciale s-au epuizat sau se dovedesc insuficiente pentru a împiedica o deteriorare suplimentară a aprovizionării.
La acest nivel de gravitate se situează planurile regionale de deconectare manuală a sarcinilor, adică întreruperi controlate ale consumului pentru a menține stabilitatea sistemului. Centrele regionale de coordonare ar trebui să le elaboreze ținând seama de continuitatea serviciilor esențiale, de nevoile consumatorilor protejați și de solidaritatea între țări.
Comisia le-ar putea activa numai dacă sunt îndeplinite trei condiții: să fi fost declarată o situație de urgență regională, să fie solicitată de cel puțin două autorități competente din regiunea respectivă, după consultarea operatorilor de transport, și să se preconizeze o agravare a situației în cazul în care planul nu este pus în aplicare.
Țările ar trebui să identifice categoriile de consumatori protejați de energie electrică și să justifice includerea acestora din motive de siguranță publică, sănătate, vulnerabilitate personală sau risc de daune grave. Proiectul precizează, totuși, că această protecție nu ar împiedica aplicarea reducerilor necesare pentru menținerea stabilității rețelei sau pentru asigurarea unor livrări minime către ansamblul utilizatorilor protejați.
Pachetul include, de asemenea, un protocol care să permită micro-rețelelor să se conecteze sau să se deconecteze de la rețeaua de distribuție în mod coordonat. Scopul acestuia ar fi reducerea riscului de întreruperi totale ale alimentării atunci când trebuie puse în aplicare planuri de deconectare. Protocolul este conceput inițial ca fiind neobligatoriu, deși Comisia l-ar putea face obligatoriu, total sau parțial, printr-o decizie ulterioară.
În sectorul gazelor, alerta ar permite impunerea unor reduceri ale consumului prin instrumente de piață, activarea mecanismelor de agregare a cererii și adoptarea unor măsuri extraordinare de stocare. Printre opțiuni se numără noi licitații, reduceri ale tarifelor de stocare, desemnarea unui operator de ultimă instanță pentru umplerea instalațiilor sau cerințe privind menținerea ocupată a capacității contractate până la 1 noiembrie.
Legătura dintre cele două piețe se reflectă și în protecția centralelor electrice pe gaz necesare pentru menținerea stabilității rețelei electrice. Proiectul prevede includerea acestora printre potențialii beneficiari ai solidarității în sectorul gazelor, dar limitează această acoperire la volumele critice necesare pentru susținerea rețelei.
Operatorii ar trebui să-și evalueze riscurile, să-și actualizeze analizele la fiecare doi ani și să stabilească mecanisme de cooperare cu autoritățile naționale de securitate și apărare.
Consolidarea lanțului de aprovizionare
Comisia Europeană prevede, de asemenea, efectuarea unor evaluări obligatorii ale riscurilor și a rezervelor de piese de schimb pentru infrastructurile energetice. Aceste măsuri ar extinde pregătirea dincolo de disponibilitatea combustibilului sau a producției de energie, incluzând capacitatea de a repara echipamentele avariate și de a restabili serviciul.
Conform documentului, UE ar elabora o listă europeană a componentelor esențiale, cu informații furnizate de operatori cu privire la stocurile lor. Nivelurile minime ar ține seama de riscurile de aprovizionare, de termenele de reaprovizionare și de importanța echipamentelor pentru schimburile între țări. Se au în vedere, de asemenea, rezerve regionale comune pentru a evita problemele. scrie eleconomista
