Turismul în România, pe butuci, din cauza reducerii sau eliminării voucherelor de vacanță și lipsei banilor

În luna martie 2026, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat), au ajuns la 779.100 persoane, în scădere cu 6,3% faţă de cele din luna martie 2025. Turiștii români au reprezentat 78,3%, iar cei străini 21,7%.

Înnoptările înregistrate au ajuns la 1.438.500, în scădere cu 8,6% faţă de cele din luna martie 2025.

Durata medie a şederii în luna martie 2026 a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,1 zile la cei străini.

Și, prin urmare, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2026, a fost de 19,4%.

Citește și: Castelul lui Dracula, cea mai cunoscută destinație turistică din România, a fost cumpărat de un american

Turismul în România, pe butuci, din cauza reducerii/eliminării voucherelor de vacanță și lipsei banilor

În primul trimestru al anului 2026, au fost înregistrate 2.352.400 de sosiri, în scădere cu 5,8% faţă de perioada similară din 2025, arată datele INS.

Românii au reprezentat 80,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 19,5%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 4.452.600, în scădere cu 6,7% faţă de cele din primul trimestru din 2025.

Durata medie a şederii a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,2 zile la turiştii străini.

Iar indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de doar 20,8%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale.

Citește și: „Minune”, pentru românii care pleacă în Bulgaria, Grecia, Turcia: Taxa de pod Giurgiu – Ruse, plătită online

București, principala destinație turistică din România

Cei mai mulți turiști au fost înregistrați în Bucureşti (413.400), Braşov (307.200) și Prahova (130.800).

Dintre turiștii străini, cei mai mulți au provenit din Italia (51.600), Germania (38.500) și Regatul Unit (33.800).

Actorii din turismul din România solicită menținerea, indexarea și extinderea voucherelor de vacanță

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită menținerea, indexarea și extinderea voucherelor de vacanță, inclusiv pentru angajații din mediul privat, avertizând că reducerea valorii acestora afectează turismul intern și poate avea efecte negative asupra economiei și locurilor de muncă din industrie.

''ANAT reia apelul pentru menținerea, indexarea și extinderea voucherelor de vacanță, considerate unul dintre cele mai eficiente instrumente de stimulare a turismului intern și de fiscalizare a veniturilor din industria ospitalității.

În contextul numeroaselor interpretări apărute în spațiul public privind actualul sistem al voucherelor de vacanță, ANAT subliniază încă o dată că, în forma aplicabilă în prezent, valoarea voucherelor de vacanță este de 800 de lei, iar angajații nu sunt obligați să contribuie cu încă 800 de lei din propriile venituri pentru a beneficia de acestea.

De asemenea, nu este nevoie nici de declarația pe proprie răspundere, care 'frâna' cam cu 15% decizia angajaților de a primi și utiliza voucherele de vacanță'', se menționează într-un comunicat al organizației.

Reprezentanții ANAT susțin că, față de 2024 și de anii anteriori, valoarea voucherelor s-a redus la jumătate, începând din 2025, însă mecanismul actual nu presupune o contribuție suplimentară obligatorie din partea beneficiarului. Voucherele pot fi utilizate conform cadrului legal existent pentru servicii turistice în România.

Organizația patronală din turism consideră că reducerea valorii voucherelor afectează capacitatea de cumpărare a românilor și implicit circulația turistică internă, într-un context economic marcat de inflație și de creșterea costurilor în industria turistică.

În acest sens, asociația solicită ajustarea valorii voucherelor în raport cu inflația și asigurarea predictibilității acestui mecanism de sprijin.

''Voucherele de vacanță au avut un rol major în dezvoltarea turismului intern, în special pentru litoral, stațiuni montane, balneare și city-break-uri în România. Ele au contribuit atât la creșterea gradului de ocupare, cât și la fiscalizarea veniturilor din turism.

Studiile din industrie arată că aproximativ 90% din veniturile generate prin vouchere sunt fiscalizate, reducând semnificativ economia informală'', a declarat, în comunicat, președintele ANAT, Cristian Bărhălescu.

Totodată, asociația de profil este pentru extinderea facilităților privind voucherele de vacanță și către angajații din mediul privat, pe fondul unei inițiative legislative discutată în Parlament și adoptată tacit în Senat în 2023, prin care s-a propus acordarea voucherelor și pentru salariații din acest sector, în perioada 2024-2026.

Potrivit sursei citate, proiectul prevedea: acordarea unor vouchere în valoare de 1.450 de lei anual, cu finanțare din impozitul pe venit datorat statului, nu direct de către angajator și extinderea beneficiului pentru toți angajații cu contract individual de muncă din mediul privat.

ANAT consideră că acordarea voucherelor de vacanță și în mediul privat, prin facilități fiscale și mecanisme de sprijin din partea statului, ar reprezenta o măsură benefică atât pentru economie, cât și pentru turismul românesc.

''Este necesară și vitală prelungirea, prin lege, a acordării voucherelor de vacanță pentru încă cinci ani.

Voucherele de vacanță au reprezentat, în ultimii ani, principalul și practic singurul instrument care a susținut investițiile în turismul intern și dezvoltarea turismului 'la alb', contribuind la intrarea în legalitate a numeroase vile, pensiuni și alte structuri similare. 

În același timp, acest sistem a avut și un important rol social. Foarte mulți angajați cu venituri mici au reușit, datorită voucherelor de vacanță, să plece în concediu în România pentru prima dată sau după foarte mulți ani.

Vorbim despre un mecanism care sprijină economia, susține locurile de muncă și oferă românilor acces la vacanțe în propria țară.

Din aceste motive, considerăm că voucherele de vacanță trebuie menținute, dezvoltate și extinse inclusiv către mediul privat'', a menționat vicepreședintele ANAT, Adrian Voican.

În opinia organizației, este necesară o abordare echilibrată și predictibilă privind politicile de stimulare a turismului intern. ''Voucherele de vacanță au demonstrat că pot susține economia locală, hotelurile, restaurantele, agențiile de turism și locurile de muncă din industrie. În același timp, ele încurajează românii să descopere și să consume produse turistice autohtone'', au transmis patronatele din turism.

În prezent, acordarea voucherelor de vacanță în mediul privat rămâne opțională și este suportată, de regulă, de către angajator, conform legislației în vigoare.

Eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național

Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România, realizat recent de către Academia de Studii Economice (ASE), eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național, precum și a 17.000 de locuri de muncă.

De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HoReCa, transport și agrement local, punctează conducerea ANAT.