Temeri că va urma cea mai mare prăbușire a bursei din istorie. Fonduri de pensii spulberate
Bula AI de pe Wall Street este îngrijorătoare. Aceste temeri nu sunt nefondate, spune Matthias Geissbühler, directorul departamentului de investiții al Raiffeisen. Care este situația fondurilor noastre de pensii? Și ce putem învăța din istorie?
Wall Street este îngrijorată. Motivul: bula speculativă din jurul inteligenței artificiale. Aceasta reprezintă cel mai mare risc extrem pe piețele financiare – mai periculos decât inflația, tarifele punitive ale lui Donald Trump (79) sau chiar potențialele războaie. La această concluzie au ajuns cei mai importanți manageri de fonduri speculative din lume într-un sondaj publicat la mijlocul lunii octombrie de Bank of America. Teama primară de prăbușirea bursieră nu este nouă – dar nu a mai fost atât de puternică de mult timp.
Temeri că va urma cea mai mare prăbușire a bursei din istorie. Fonduri de pensii spulberate
Chiar și personalități precum Jeff Bezos (61) vorbesc acum despre o bulă. Fondatorul Amazon atrage atenția asupra faptului că investitorii nu mai pot face diferența între ideile bune și cele proaste. Declarațiile alarmiste sunt acum aproape la ordinea zilei, cum ar fi cele ale analistului britanic Julien Garran. El vorbește despre „cea mai mare și mai periculoasă bulă din toate timpurile”. Amploarea investițiilor greșite – calculează el – este de 17 ori mai mare decât la spargerea bulei dotcom din anii 90 și de patru ori mai mare decât cea din 2008 pe piața imobiliară din SUA, arată blick.ch.
Nici în Elveția nu mai sunt negate îngrijorările. „Da, judecând după evaluări, ne aflăm într-o bulă AI”, declară Matthias Geissbühler (49), director de investiții la Raiffeisen Schweiz, pentru Blick. „Evaluările companiilor mediatizate sunt, în parte, mai mari decât cele pe care le-am văzut la apogeul bulei dotcom.”
Bula AI va exploda în curând?
Un exemplu deosebit de impresionant este Nvidia, cea mai valoroasă companie din lume în prezent. Producătorul american de cipuri are în prezent o capitalizare de piață de peste 4,4 trilioane de dolari – la fel de mult ca toate companiile elvețiene cotate la bursă și întregul indice de referință francez CAC40 la un loc.
Citeşte şi: Slujbele a 4.700 de salariaţi, în pericol. Importurile ieftine sufocă siderurgia românească
Geissbühler îndeamnă însă la prudență: „Acest lucru arată că, în prezent, prețurile companiilor din domeniul IA sunt influențate în mare măsură de fantezie. În plus, rămâne de văzut cum investițiile enorme în infrastructura IA vor putea fi transformate în profituri în viitorul apropiat.” Întrebarea decisivă este acum în ce stadiu se află bula – la început, la mijloc sau deja la sfârșit.
Efectele asupra fondurilor de pensii elvețiene
Însă nu doar întrebarea când va exploda bula AI este în centrul atenției, ci și cât de puternice ar fi efectele. O corecție de 10 până la 20 la sută face parte din ciclu și este considerată de mulți experți ca fiind „sănătoasă”. Tot ceea ce depășește acest procent ar putea avea însă consecințe semnificative. Posibil și pentru o mare parte a populației elvețiene, deoarece o parte din fondurile noastre de pensii sunt investite și pe bursele americane prin fonduri de pensii.
Geissbühler ne liniștește însă: „Deoarece fondurile de pensii sunt foarte diversificate, o corecție mai mare ar fi, în principiu, suportabilă. Mulți investitori elvețieni au, de asemenea, o așa-numită preferință pentru piața internă – ei acordă o pondere mult mai mare acțiunilor elvețiene decât titlurilor americane.” În cazul fondurilor de pensii, ponderea totală a acțiunilor este, în medie, de aproximativ 30%, explică el. „Din aceasta, de obicei, mai puțin de jumătate este investită în acțiuni americane. În consecință, ponderea acțiunilor americane tinde să fie de 10 până la maximum 15% dintr-un fond de pensii. Același lucru este valabil și pentru fondurile 3a.
„Rezerva este bine alimentată”
Însă, deoarece turbulențele de pe Wall Street se răsfrâng și asupra pieței elvețiene, portofoliile fondurilor de pensii ar putea înregistra pierderi semnificative în cazul unui crash major. Un scenariu negativ care însă nu îi provoacă încă nopți nedormite lui Geissbühler. Deoarece: „Fondurile de pensii sunt suficient de bine protejate pentru a amortiza chiar și corecții bursiere majore.” Acestea dispun de „măsuri de compensare și precauții diverse, care se aplică în cazul turbulențelor de pe piață”.
Potrivit directorului de investiții al Raiffeisen, acestea includ o diversificare largă pe diferite clase de active, rezerve de fluctuație ca tampon și rate de acoperire de aproximativ 118% în prezent. „Tamponul este deci bine umplut. Abia când rata de acoperire scade sub 100% ar intra în vigoare măsurile de redresare. Prin urmare, nu vedem în prezent niciun motiv de panică.”
Elvețienii au o cultură diferită de cea a americanilor
În afară de fondurile de pensii, un crash bursier ar afecta și investitorii elvețieni care și-au plasat o parte din economii la bursă. Geissbühler nu vede consecințe fatale în acest sens, deoarece Elveția – spre deosebire de SUA – nu are o cultură bursieră pronunțată. „În timp ce americanii investesc masiv în acțiuni, ponderea acțiunilor în averea privată din Elveția este relativ redusă”, subliniază el.
Citeşte şi: UE, dată în judecată pentru taxarea mașinilor electrice din China de producătorii chinezi și BMW
