Documentul elaborat de Florin Georgescu, în fapt poziția BNR față de ordonanța de urgență care instaurează ”taxa pe lăcomie”, a fost publicată de HotNews.ro. O altă concluzie trasă de prim-viceguvernatorul BNR este că doar patru bănci au șanse să rămână profitabile anul acesta și doar două până la finele anului 2020.
În scenariul includerii taxei de lăcomie, nicio bancă nu ar putea să mai facă profit.
Sursa grafic: Hotnews.ro
La capitolul ”Consideraţii asupra ariei de acoperire”, Georgescu avertizează că ”identificarea categoriilor de entităţi care desfăşoară activitate de creditare este eronată şi poate conduce la efecte necircumscrise scopului declarat al reglementării.”
De asemenea, ”proiectul include între entitățile vizate instituții care prestează activități financiare respectiv inclusiv activități specifice pieței de capital desfășurate de entități care intră în aria de supraveghere a ASF.”
La capitolul ”Consideraţii asupra cotei şi bazei de calcul”, oficialul BNR le atrage atenția guvernanților că ”potrivit Regulilor privind stabilirea ratelor de referinta ROBID şi ROBOR publicate de BNR, rata ROBOR nu este stabilită de creditor, ea fiind calculată ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare dintre cei 10 participanti la fixing desemnaţi pentru depozitele plasate intr-un interval de 15 minute inainte de fixing, după eliminarea extremelor.”
”La nivel individual, aplicarea <<taxei pe lăcomie>> ar conduce la erodarea ratei de solvabilitate totale sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 9 bănci (din care una de importanţă sistemică) in anul 2019, respectiv a 14 bănci in anul 2020 (din care una de importanţă sistemică) conforrn scenariului de bază În cadrul scenariului advers, 20 bănci în anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 23 bănci în anul 2020 (din care 8 de importanţă sistemică) nu ar deţine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital suplimentar. Deficitul de capital se ridică la 747 milioane lei in anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei in anul 2020 in cadrul scenariului de bază. Deficitul de capital se ridică la 6 miliarde lei in anul 2019, respectiv 12,7 miIiarde lei in anul 2020 in cadrul scenariului advers”, subliniază prim-viceguvernatorul BNR.
Concluzii alarmante
Nu în ultimul rând, la capitolul ”Concluzii”, Florin Georgescu precizează că instituirea unei taxe de lăcomie va avea următoarele consecințe:
- măsura are un caracter puternic prociclic într-o situaţie de criză, în condiţiile in care ratele de dobândă au tendinţa de creştere. Oricum ratele dobânzilor cel mai probabil vor urma o tendinţă ascendentă, inclusiv ca urmare a expectatiilor pe plan internaţional referitoare la normalizarea ratelor de dobândă (sub influenţa politicii monetare a SUA).
- instaurarea unei taxe aplicate asupra unei baze formată din totalul activelor financiare este o modalitate de frânare a iniţiativelor destinate creşterii sustenabile a volumului de credite acordate sectorului privat. În condiţiile in care Rornânia se caracterizează deja prin cel mai scăzut grad de intermediere financiară, măsura poate contribui la accentuarea ecartului negativ faţă de celelalte state europene.
- impredictibilitatea cadrului legislativ va conduce la creşterea costurilor de finanţare, atât la nivelul datoriei publice, cât şi a celei private.
- în fundamentarea acestei propuneri fiscale, considerăm util să se includă şi costul pe care autoritătile s-ar putea sâ fie nevoite să-l plătească pentru salvarea băncilor. Deficitul de capital se ridică la 747 milioane lei în anul 2019, respectiv 1,8 miliarde lei în anul 2020 în cadrul scenariului de bază.
