România ar putea pierde, pe 10 februarie, procesul pentru Roșia Montană, intentat de Gabriel Resources pentru pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Se ia în considerare ca țara noastră să plătească minim două miliarde de dolari.
România pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană
Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24 că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.
Conform sursei citate, cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.
În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.
Citește și: Roșia Montană poate lăsa statul fără patru miliarde de euro
Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.
Sentința se va da pe 10 februarie Sentința se va da pe 10 februarie. În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona.
Citește și: ROȘIA MONTANĂ Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,8 miliarde USD, încep audierile la Washington
În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.
De asemenea, scandalul Roșia Montană a fost punctul din care a pornit succesul USR. Mișcarea „Uniți Salvăm” a fost rampa de lansare pentru succesul ulterior înregistrat de partid în alegeri.
Beny Steinmetz printre investitorii de la Roșia Montană
Controversatul miliardar Beny Steinmetz, condamnat în dosarul „Ferma Băneasa”, printre investitorii proiectului de la Roșia Montană Localitatea Roşia Montană, din judeţul Alba, a devenit cunoscută în 1997.
În acel an, autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani.
Beny Steinmetz
După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation. Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană.
Acţionarii firmei: compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada a fost controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.
Zăcământul de la Roșia Montană conține 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor.
Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă.
În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.
Roșia Montană, în patrimoniu UNESCO
În 2013, canadienii au fost la un pas să primească undă verde pentru demararea activităților miniere, după ce guvernul Victor Ponta a publicat un proiect de lege privind exploatarea auriferă, care includea o redevență de 6%, însă protestele de stradă au determinat statul român să oprească orice demers în acest sens.
În 2014, Gabriel Resources a amenințat că va da România în judecată și va cere despăgubiri de miliarde de dolari.
Un an mai târziu, Gabriel Resources a dat în judecată statul român la curtea de arbitraj de la Washington.
Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu.
Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului. „În ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural și a trimis hârtiile la UNESCO.
În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie.
Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Însă compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
