România mai are 10 zile pentru legea salarizării. Ce variantă duce Pîslaru la întâlnirea de la Cotroceni?

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță că va prezenta liderilor politici, la Cotroceni, o nouă variantă a Legii salarizării, după mai multe runde de discuții cu sindicatele și cu Comisia Europeană.

România mai are doar zece zile pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, iar proiectul trebuie să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și ceea ce își poate permite statul.

România mai are 10 zile pentru legea salarizării. Ce variantă duce ministrul Pîslaru la Cotroceni?

Pîslaru a explicat că proiectul inițial, publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri în special în Sănătate și Educație. Ulterior, liderii politici au cerut discuții suplimentare cu sindicatele pentru identificarea unei variante mai bune.

„Am lucrat la acest lucru și, bineînțeles, am încercat să ne îndreptăm către sindicate cu astfel de propuneri. Înainte însă de a ne întoarce către partide, a fost important să validăm aceste asumpții, care evident antrenează sau antrenau costuri suplimentare, cu Comisia Europeană”, a declarat Pîslaru.

Ce a spus Bruxelles-ul despre legea salarizării

Ministrul a ținut să precizeze că nu a existat o respingere a proiectului de către Comisia Europeană.

„Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere, care ar fi fie debalansată, fie care trece peste anumite praguri, ne pot afecta ratingul de țară și, bineînțeles, să nu fie considerat jalonul din PNRR”, a spus Pîslaru.

Prin urmare, problema ridicată în discuțiile cu Bruxelles-ul este legată de sustenabilitatea financiară a reformei. O creștere prea mare a cheltuielilor salariale ar putea pune presiune asupra finanțelor României și ar putea afecta inclusiv evaluarea reformei în cadrul PNRR.

Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei Europene, Pîslaru nu a dorit să avanseze o cifră înainte ca noua variantă să fie prezentată liderilor politici.

„În acest moment vehicularea de alternative nu ne ajută. Ceea ce este important de știut e că pentru întâlnirea de lideri de astăzi vom veni cu o versiune care să întrunească atât acordul Ministerului Finanțelor pe ceea ce putem să facem pe angajamentele României în perioada următoare, cât și elementele de jalon pe care Comisia Europeană le solicită”, a explicat ministrul.

Pîslaru: „Vom avea această variantă echilibrată pe masa liderilor politici”

Ministrul spune că discuțiile cu Bruxelles-ul nu s-au limitat la o singură întâlnire.

„Discuțiile de ieri, care au fost în mai multe runde - n-a fost o singură discuție sau nu poți să spui că a fost un singur dialog - dar discuțiile de ieri au fost foarte importante și în dimineața aceasta încă mai avem niște clarificări ca să putem pune pe masa liderilor, pe masa partidelor un proiect care să fie cât de ambițios este posibil pentru a servi scopul pentru sănătate și educație și toate celelalte familii ocupaționale care au fost mai puțin vocale”, a spus Pîslaru, conform Digi24.

El susține că noua variantă trebuie să rezolve simultan două probleme: să răspundă solicitărilor venite din sectorul public și să rămână finanțabilă.

„În același timp să găsească echilibrul ca să putem finanța această reformă. Deci, după toate aceste runde, este foarte important că vom avea această variantă echilibrată pe masa liderilor politici”, a declarat ministrul.

Pîslaru a criticat și faptul că reforma este făcută într-un timp foarte scurt, deși, în opinia sa, procesul ar fi trebuit început cu ani în urmă.

„Ceea ce este important este că după toate aceste exerciții făcute într-un interval foarte scurt de timp și care ar fi trebuit făcute cu 3-4 ani în urmă, când reforma trebuia începută, vom avea acest echilibru foarte clar, obiectiv”, a spus el.

„12 miliarde este o limită maximă”

Pîslaru a vorbit și despre plafonul financiar avut în vedere pentru reforma salarizării.

„12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, în încercarea de a răspunde solicitărilor din Sănătate și Educație, autoritățile au analizat posibilitatea suplimentării acestei anvelope.

„Pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuțiile cu Comisia Europeană că nu sunt posibile”, a declarat Pîslaru.

Ministrul: „Niciun salariu nu va scădea”

Unul dintre mesajele pe care Pîslaru insistă să le transmită este că noua lege nu va reduce veniturile actuale ale bugetarilor.

„Niciun salariu nu va scădea. Este foarte important de înțeles că în continuare, peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri, și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial”, a declarat ministrul.

El susține că varianta pregătită pentru Cotroceni reprezintă, din punct de vedere profesional, un punct de echilibru.

„Varianta aceasta este o variantă obiectivă. Este o variantă care a depăși-o înseamnă să intri în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, adică cât ne permitem, și a merge mai jos înseamnă de a risca zona de acceptabilitate socială minimală”, a explicat Pîslaru.

Ministrul a mers și mai departe, afirmând că orice suplimentare peste această limită ar fi populistă, în timp ce o variantă mai restrictivă ar genera nemulțumiri.

„Suntem pregătiți, tehnic sau profesional, să arătăm liderilor politici că orice suplimentare este populistă, pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România să cheltuie și orice valoare mai mică, evident, va aduce nemulțumiri considerabile”, a spus el.

Ce se întâmplă cu salariile din Justiție?

Pîslaru a mai precizat că au fost deja modificate anumite prevederi referitoare la salarizarea conducerii sistemului judiciar.

„Deja din urmă cu 2-3 săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție - CSM, Parchet, Înalta Curte - au fost reglate în mod evident ca să respecte principiul egalității puterilor în stat”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Pîslaru, problema este astfel rezolvată în proiectul aflat acum în discuție.

România intră astfel în ultimele zile înaintea termenului pentru jalonul PNRR, iar varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace trei condiții: revendicările angajaților din sectorul public, limitele bugetare ale României și cerințele europene pentru ca reforma să fie considerată îndeplinită.