România ar putea alimenta cu kerosen avioanele Europei? Expert în energie: „E o problemă de voință”
România ar putea conta în strategia energetică a Europei. Criza energetică generată de războiul din Iran a dus și la un deficit de kerosen, Țara noastră ar putea avea un rol important în diminuarea acestui deficit. Dumitru Chisăliță arată cum am putea face asta.
Recent, Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că foarte curând Europa ar putea să se confrunte cu penurie de kerosen.
Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat că în Europa ar putea apărea în curând primele anulări de zboruri din cauza lipsei de combustibil pentru avioane. „Europa mai are poate vreo 6 săptămâni de combustibil pentru avioane”.
Citește și: Agenția Internațională pentru Energie avertizează: Europa mai are rezerve de kerosen doar pentru 6 săptămâni
Dumitru Chisăliță, expert în energie, a explicat într-o analiză publicată pe Asociația Energie Inteligentă că România ar putea avea un rol important în reducerea acestei penurii.
România ar putea alimenta cu kerosen avioanele Europei? Expert în energie: „E o problemă de voință”
El spune că „România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene, autoanulându-și rolul energetic în cadrul Uniunea Europeană și reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze din Marea Neagră”.
Însă ar putea conta în noua criză generată de războiul din Iran: deficitul de kerosen pentru avioane în Europa.
„Strategia prezentată recent de Ministerul Energiei, de a crește exclusiv producția de motorină pentru piața internă prin rafinarea țițeiului din import, poate părea justificată în contextul unei crize sau al unui risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili. În condițiile în care autoritățile susțin că un astfel de scenariu nu există, această abordare pare limitată.
Dintr-o perspectivă economică și strategică, ar fi mai oportună o orientare către producția de kerosen (combustibil de aviație) destinată pieței Uniunii Europene, concomitent cu creșterea cantității de motorină produsă pentru piața internă — un echilibru care depinde, desigur, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România.
Totodată, o astfel de strategie ar trebui să fie însoțită de un demers mai amplu de poziționare a României la nivelul Uniunea Europeană, ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Potrivit explertului, criza kerosenului nu e unde crede publicul. Europa nu duce lipsă de rafinării. Europa duce lipsă de tipul corect de produs.
• Consum UE: cca 80 milioane tone kerosen/an;
• Producție internă de kerosen: 40–60%;
• Dependență de importuri de lerosen: 30–50%;
• Importuri din Golf: cca. 75% din importurile UE.
Aici e ruptura logică Europa a externalizat exact segmentul critic — kerosen rafinat, nu neapărat țițeiul. Asta e vulnerabilitatea reală.
De ce România este importantă?
România nu impresionează la prima vedere. Dar cifrele spun altceva:
• Producție țiței: 2,76 mil. tone/an (top 3 UE)
• Capacitate rafinare: cca. 12–13 mil. tone/an
• Kerosen posibil: 1,4 – 1,9 mil. tone/an
Comparând acest ecifre cu cele privind consumul de kerosen al Europei, arată că România ar putea acoperii cca 1,5–2%. Pare nimic. Nu este. Pentru că energia în criză nu funcționează pe procente. Funcționează pe blocaje regionale.
Unde devine România relevantă:
1. Nu depinde critic de Golf. Rafinăria Petromidia rulează în principal pe țiței din: Kazakhstan, Azerbaidjan și Libia. Nu este influențată de fluxurile care nu mai trec prin Ormuz. Asta o transformă într-un activ rar, o capacitate de conversie non-Ormuz pentru a produce kerosen.
2. Produce exact ce lipsește. Europa nu duce lipsă de benzină. Europa duce lipsă de produse distilate (diesel + kerosen). Dar în primul rând de kerosen. Nu e mult. Dar pentru Balcani și Europa de Sud-Est, este stabilizator de sistem (poate acoperii până la 50% din necesarul de kerosen al acestei zone).
3. Poziția geografică bate dimensiunea. Marea miză nu e producția. E logistica: acces la Marea Neagră, terminal maritim funcțional și fluxuri alternative de crude. Într-o Europă blocată la vest, estul devine supapă.
Și totuși, România NU intră în joc. România are: rafinare, acces la țiței alternativ celui din Golf, poziție geografică și capacitate de creștere a producției de kerosen.
Și totuși nu are o strategie de poziționare europeană, poziționare politică și coordonare industrial, arată Chisăliță.
El mai spune că România are mult de pierdut dacă nu ia o decizie urgent. De exemplu, la un export suplimentar posibil de +800 – 1.200 mii tone/an. Ar avea un venit de 300 – 900 milioane de dolari pe an. Nu e revoluționar. Dar este o oportunitate.
Pe lângă aceasta ar avea prioritate logistică în UE, acces preferențial și rol în coordonarea stocurilor.
Conform lui Chisăliță, „Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului.
Dacă România nu o face, nu e o problemă de resurse. E o problemă de voință”.
