"În baza aprobării Guvernului României şi a Preşedintelui României, a fost semnat la Bucureşti la data de 26 noiembrie 2021 şi la Bruxelles la data de 15 decembrie 2021 Acordul de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, în valoare de 14.942.153.000 euro. Textul Acordului de împrumut reflectă prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 şi ale Regulamentelor UE relevante şi este totodată rezultatul consultărilor tehnice între CE şi statele membre, inclusiv României, fiind aplicabil, în mod similar, în acelaşi format, tuturor statelor membre.
Potrivit Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului, astfel cum sunt prevăzute în Anexa la această Decizie. Totodată, CE va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului. Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din Tranşei/Tranşelor ulterioare.
În situaţia în care sumele din prefinanţare nu pot fi justificate până la data de 31 decembrie 2026, acestea vor fi rambursate CE, după cum va stabili CE", potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru aprobarea acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) dintre Comisia Europeană şi România, publicat de Ministerul Finanţelor.
MIPE are rol de coordonator naţional al PNRR
Conform sursei citate, responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor stabilite în cadrul PNRR şi care stau la baza tragerii Tranşelor în cadrul împrumutului revine ministerelor (entităţilor) responsabile de implementarea reformelor şi/sau a componentelor aferente reformelor, precum şi a ministerelor care au în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor. Astfel cum este prevăzut în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, MIPE are rol de coordonator naţional al PNRR, în această calitate revenindu-i responsabilitatea monitorizării şi controlului Planului, inclusiv a monitorizării atingerii jaloanelor şi a ţintelor, precum şi asigurarea prevenirii, detectării şi corectării neregulilor.
Potrivit documentului, MF va încheia cu MIPE un Acord subsidiar prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv privind monitorizarea atingerii jaloanelor şi a ţintelor şi a întocmirii raportărilor şi/sau a altor documente solicitate de CE în legătură cu acestea şi care stau la baza tragerii sumelor din împrumut. Pe parcursul implementării Acordului de împrumut, MF şi MIPE vor colabora şi cu alte instituţii relevante cu atribuţii în implementarea/monitorizarea/controlul PNRR, după cum va fi necesar.
Citește și: România, în rândul țărilor UE cu cea mai mare inflație și în luna noiembrie
Perioada de disponibilitate a sumelor în cadrul împrumutului este 31 decembrie 2026
Perioada de disponibilitate a sumelor în cadrul împrumutului este 31 decembrie 2026. Fiecare Tragere în cadrul împrumutului, inclusiv prefinanţarea din împrumut, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării acesteia, din care o perioadă de graţie de 10 ani şi rambursare în rate de capital egale pe perioada rămasă până la maturitate. Maturitatea medie a Tragerilor în cadrul împrumutului nu va depăşi 20 de ani, calculată ca medie ponderată a maturităţii Tragerilor. Tragerile în cadrul împrumutului vor fi efectuate de MF conform prevederilor Acordului de împrumut şi vor fi virate, inclusiv prefinanţarea într-un cont în euro deschis la BNR. Sumele astfel trase, precum şi sumele aferente prefinanţării vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe măsura efectuării cheltuielilor bugetare pentru reformele/investiţiile prevăzute în PNRR, respectiv a îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului, certificate de coordonatorii de reformă şi/sau de investiţii şi transmise MF de către MIPE.
Potrivit notei de fundamentare, fluxul fondurilor în cadrul împrumutului (respectiv fluxul fondurilor aferente finanţării reformelor şi investiţiilor cuprinse în cadrul împrumutului), inclusiv utilizarea sumelor împrumutului astfel cum este descrisă mai sus, se derulează conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă
Conform Regulamentului 2020/241 pentru a se asigura previzibilitate, statele membre ar trebui să poată transmite cereri de plată de două ori pe an, fiecare disponibilizare fiind atribuită în cadrul celor 11 intervale de timp stabilite de CE potrivit Metodologiei pentru alocarea costurilor legate de operaţiunile de împrumut şi de administrare a datoriei în cadrul NextGenerationEU.
De asemenea, se menţionează faptul că, în vederea mobilizării asistenţei financiare, CE este împuternicită să se împrumute de pe pieţele de capital, astfel încât să optimizeze costul finanţării şi să îşi păstreze reputaţia de emitent al UE pe pieţe. Tranşelor în cadrul împrumutului MRR vor fi acordate la costurile suportate de CE pentru împrumuturile atrase în temeiul NextGenerationEU, în vederea constituirii fondurilor necesare disponibilizării sumelor în cadrul acestui instrument, calculate conform Metodologiei pentru alocarea costurilor legate de operaţiunile de împrumut şi de administrare a datoriei în cadrul NextGenerationEU. Costurile în cauză vor cuprinde: costul de finanţare care rezultă din dobânzi şi din alte taxe pe care Comisia trebuie să le plătească pentru diferitele instrumente emise pentru finanţarea Tranşelor; costuri de administrare a lichidităţii, care reprezintă costurile suportate ca urmare a sumelor deţinute temporar în conturile de lichiditate ca rezerve pentru acoperirea plăţilor viitoare şi costurile serviciilor pentru cheltuielile de regie aferente creării şi menţinerii capacităţii tehnice şi operaţionale de punere în aplicare a unei strategii de finanţare diversificată.
Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului se face de MF la data transferului, respectiv cu 20 de zile lucrătoare înainte de data scadenţei în contul agentului CE respectiv în contul Băncii Centrale Europene. În situaţia în care dobânda acordată de Banca Centrală Europeană pentru perioada cuprinsă între data transferului şi data scadenţei este pozitivă aceasta se face venit la bugetul de stat.
Conform prevederilor Acordului de împrumut dreptul aplicabil este dreptul UE şi, în subsidiar, legislaţia luxemburgheză. Prin urmare, natura juridică a acestui acord este de contract de stat, nefiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Potrivit prevederilor Acordului de împrumut, termenul pentru intrarea în vigoare a acestuia este 90 de zile de la data semnării de părţi.
Potrivit calendarului convenit cu serviciile Comisiei Europene, pentru a permite demararea formalităţilor de disponibilizare a prefinanţării din împrumut în cadrul primului interval de timp stabilit de CE, care acoperă perioada 1 iunie 2021 -31 decembrie 2021, este necesară intrarea în vigoare a acordului de împrumut până la finele anului 2021. Conform legislaţiei române în domeniu, intrarea în vigoare a Acordului de împrumut este condiţionată de aprobarea acestuia prin act normativ cu putere de lege. Pentru a permite încadrarea în termenul de intrare în vigoare convenit cu CE şi totodată pentru a asigura posibilitatea accesării sumelor din prefinanţare, luând în considerare nevoile de finanţare actuale, în calendarul stabilit de CE în cursul anului 2021, este necesară aprobarea acestuia în procedură de urgenţă. Ca urmare, având în vedere că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată propunem aprobarea Acordului de împrumut, prin ordonanţă de urgenţă.
În document se mai menţionează faptul că PNRR contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu şi lung, prin amplificarea ratei de creştere a PIB potenţial: dacă în scenariul fără fondurile de redresare şi rezilienţă creşterea medie potenţială anuală ar fi fost de 3,3% în intervalul 2021-2026, în scenariul cu PNRR aceasta ajunge la 4%.
