OMV Petrom a intervenit pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României în Schengen, astfel încât exploatarea sa din Marea Neagră să nu fie tulburată. Guvernul cancelarului Nehammer pare să nu fi răspuns doleanțelor OMV-Petrom.
„Un proiect de gaz în Marea Neagră este prins într-o dispută diplomatică din cauza opoziției Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen fără frontiere al Europei”, scrie publicația Financial Times.
Citește și: Cum ar putea România să stea în afara Schengen până în 2028. Există un „coșmar” mai mare ca Nehammer
Compania energetică austriacă OMV este coproprietar al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, care ar putea pompa 10 miliarde de metri cubi pe an începând cu 2027. Luna trecută, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore - la care OMV s-a opus - atâta timp cât Austria continuă să se opună vetoului de intrare a țării sale în Schengen.
Citește și: De ce nu ne vrea de fapt Austria în Schengen, nici în 2024. ”Nu mai e loc de menajamente”
"Vom ... merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, așa cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția", a declarat Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație a OMV la București, la 18 septembrie.
OMV Petrom a intervenit pe lângă guvernul austriac ca să lase România în Schengen. Răspunsul Vienei
În iunie, OMV a dat România în judecată în fața unei curți internaționale de arbitraj după ce Bucureștiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în "situații de urgență". Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.
Anterior, Ciolacu amenințase că va acționa Viena în instanță și va cere până la 2% din producția economică a țării sale ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen timp de peste 10 ani după data inițială de aderare.
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu ar trebui redusă la o "țâră pentru țâră", în sensul că "voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră". El a spus că legea gazelor permite guvernului să "intervină" în relațiile comerciale cu clienții privați în "anumite situații de urgență", despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.
Dar Burduja a mai spus că românii "au fost extrem de dezamăgiți" de faptul că nu au aderat la Schengen. Veto-ul de la Viena "a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre".
OMV a refuzat să comenteze "deciziile politice", adăugând că are "speranța" că România va fi primită în curând în zona Schengen. "Un punct forte cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste granițe".
Compania a făcut lobby în liniște pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea sa mixtă din țară, OMV Petrom, în care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.
Un cadru superior al companiei a declarat că au fost relativ netulburați de amenințările recente venite de la București. Exploatarea de gaze a OMV din Marea Neagră era în siguranță, au considerat ei, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.
Austria se confruntă cu alegeri în 2024, iar partidul naționalist de dreapta dură Libertatea conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția privind imigrația. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.
Nehammer de neclintit
De asemenea, România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici nu poate da ușor înapoi.
"Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi în aeroporturi, la punctele de frontieră", a spus Burduja. "Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială".
Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi încă departe de mulți ani. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție care ar fi trebuit să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea câmpului este 2027.
Cu toate acestea, Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit îndreptățită de companiile care au luat decizia finală de investiție în iunie.
"Acest gaz cu siguranță va consolida securitatea regională", a spus el. "Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria".
„Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența europeană de gaz față de Rusia", a spus Burduja. „Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru... . România își va proteja teritoriul", se arată în sinteza Financial Times.
