Potrivit datelor Selective Capital, perioada 2020-2021 a reprezentat un context favorabil pentru investiţiile pe piaţa de capital, iar cei mai mulţi dintre speculatorii din România au fost prinşi pe picior greşit, aproape 90% dintre aceştia înregistrând pierderi din cauza lipsa educaţiei financiare şi a insuficientei cunoaşteri a domeniului.
"Mirajul câştigului facil la bursă este un viciu extrem de tentant şi care vine pe fondul unei predilecţii cauzate şi de nivelul precar de educaţie financiară. Când piaţa este pe creştere atenţia se mută dinspre caracteristicile produsului financiar şi analizei acestora către un singur indicator: preţul.
O strategie de investiţii în 2020-2021 a fost să cumperi fiecare mică scădere (buy the dip).
Această strategie nu mai funcţionează în 2022. Mulţi şi-au îndreptat atenţia către piaţa de capital, dar au sărit etape importante din educaţia financiară, iar speculatorii amatori pierd într-o proporţie de 60%, 70% şi chiar 90%, pentru că fac greşeala fundamentală de a tranzacţiona fără să aibă un plan bine definit", a precizat Şerban Florea, fondator al Selective Capital.
România, pe locul 123 din 143 de ţări, la nivel global, la gradul de educație financiară al populației
Datele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citate în studiul Selective Capital, relevă faptul că România este pe locul 123 din 143 de ţări, la nivel global, şi pe ultimul loc în UE din punct de vedere al gradului de educaţie financiară. Astfel, doar 22% din populaţie are informaţii solide la acest capitol, în timp ce gradul de intermediere financiară ajunge la 26,6%, cel mai mic din Europa, de mai mult de trei ori sub media europeană.
"Una dintre dificultăţile alfabetizării financiare în România este legată de absenţa unor cadre pedagogice care să aibă pregătirea necesară.
Prima etapă a educaţiei financiare constă în stabilirea unui buget şi în organizarea finanţelor în active şi pasive. O dată ce sunt stăpânite aceste noţiuni şi se realizează o disciplină a cheltuielilor într-un cadru stabil, se poate vorbi despre a doua etapă: economisirea.
După ce sunt constituite fondul de urgenţă şi fondul de siguranţă de 6 -12 luni (după preferinţă), abia atunci se poate trece la a treia etapă, cea a investiţiilor. Condiţiile favorabile de pe bursele de valori, excesul de lichiditate din piaţă şi creşterile constante ale preţurilor activelor la nivel global au creat o "exuberanţă iraţională", exuberanţă care i-a determinat pe investitori să nu ia în calcul riscurile în perioada 2020-2021.
Inflaţia, dificultăţile apărute în lanţurile de aprovizionare globale şi prăbuşirea preţurilor activelor şi acţiunilor au început însă deja să creeze panică, mai ales în perspectiva unei recesiuni a cărei amploare nu poate fi încă anticipată", a explicat consultantul.
Acesta a menţionat că excesul de lichiditate din 2020-2021, generat în pandemie, a produs "explozia" unor instrumente alternative cum ar fi SPAC (cecuri în alb pentru idei "inovatoare"), cryptomonede şi multe alte active cu risc ridicat. "După numai un an valoarea bursieră a acestor active riscante a scăzut cu 80%-90%", a adăugat Florea.
"Investitorii interesaţi de tranzacţionarea pe pieţele de capital preferă bursele externe datorită accesului la informaţii şi a costurilor mici de tranzacţionare, în timp ce bursa autohtonă are costuri ridicate pentru investitori.
Listarea mai multor companii ar revigora însă interesul investitorilor pentru piaţa de capital românească, în ciuda comisioanelor mari aplicate tranzacţiilor. La sfârşitul anului 2021, numărul investitorilor la Bursa de Valori Bucureşti era de aproape 82.000, în creştere cu 24% comparativ cu finalul anului 2020, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor.
În acest an, numărul investitorilor a crescut abrupt şi s-a apropiat de nivelul de 120.000 la încheierea primului semestru", conform sursei citate.
