„În plin sezon de modificări legislative din partea Ministerului Finanțelor, reglementarea sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2025 s-a lăsat așteptată", explică EY România.
Anul trecut, mediul de afaceri avea reglementarea legală a sistemului de raportare de pe 30 iunie încă din 18 iulie, anul acesta cadrul legal (Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1194) a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 5 august, iar formatele de raportare au apărut pe website-ul ANAF pe 6 august.
Sistemul de raportare la 30 iunie este o cerință revolută care deocamdată a supravieţuit. Din 2021, s-a restrâns domeniul de aplicare, fiind relevantă doar pentru entitățile cu o cifră de afaceri mai mare de 1 milion de euro.
Cum încurcă ANAF mediul de afaceri cu complicaţii birocratice din alte timpuri
Complicat: termenul de depunere la ANAF a raportărilor contabile de la 30 iunie, pentru entitățile ce aplică reglementările contabile conforme cu OMFP 1802/2014 și pentru cele ce aplică reglementările conforme cu OMFP 2844/2016, este 18 august 2025.
Ce este toată această poveste sofisticată? Să traducem. Formularele cu situațiile financiare la șase luni au fost publicate cu întârziere. Prin ele se face raportarea aceasta. Ele au apărut pe website-ul ANAF pe 6 august.
Ce discutăm acum e numai pentru firme suficient de grele pentru a avea peste 1 milion de euro cifră de afaceri.
Citeşte şi: ANAF sesizează ANI în cazul a 5 funcționari de la Direcția Finanțelor Publice București. De ce?
Ceilalți, adică micile firme care nu au nici măcar o cifră de afaceri de 1 milion de euro pe an, pot să depună situații simplificate "și pentru ei cred că exista cadrul de raportare. La un milion de euro cifră de afaceri, nu sunt companii mari, sunt companii mici", spune expertul Dan Schwartz.
"Dar statul pune în aceeaşi oală și aceste mici firme, dar şi Petrom. Un mic magazin sau un mic hotel face puțin peste 1 milion de euro/an", explică Schwartz, de la RSM România, care este certificat drept consultant fiscal, auditor financiar și expert contabil.
Este corect, este echitabil ca statul să pună în aceeaşi oală Petrom şi un mic magazin de cartier?
Citeşte şi: ANAF este vinovată pentru insolvenţele în cascadă. Ce trebuie făcut pentru stoparea lor?
"Nu? După părerea mea, nu este nevoie de aceste raportări. Aceste raportări pot avea cel mult importanță statistică. Nu văd de ce este nevoie de formulare de bilanț, când fiecare companie-și poate construi propriul ei bilanț, așa cum este în toată lumea", spune specialistul.
Acestea, explică Dan Schwartz, sunt "reminiscențe ale unei birocrații cu care deja ne-am obișnuit și pe care nu știu când o să le eliminăm din viața cotidiană.
Ele generează astfel de situații, când formularele de bilanț sunt întârziate cu o lună, pentru că, mai ales în condițiile de limitare și micșorare a cheltuielilor bugetare, când va începe să se simtă o lipsă de personal la nivelul funcționarilor publici, astfel de situații vor deveni din ce în ce mai frecvente. Dacă nu limităm birocrația, riscăm blocaje".
Citeşte şi: ANAF a descoperit rambursări necuvenite de TVA. Cât de mari sunt acestea? Care e soluţia?
Faptul că există doar o săptămână pentru depunerea acestor situații financiare, cel puțin acum, n-ar trebui să fie atât de grav, susţine Schwartz, pentru că, la nivelul companiilor mari, toate bilanțurile erau puse pe hârtie, erau puse în formularul pe care-l solicita ANAF, dar calculele erau făcute de multă vreme.
Cât durează să faci așa ceva la o mică companie și cât durează la o mare companie? Pe de altă parte, care sunt resursele înghițite? Banii, personalul care munceşte la asta.
Resursele sunt mari, explică specialistul, pentru că "efortul redactării situațiilor financiare nu este neglijabil. Noi, de exemplu, ca firmă de consultanță, avem un tarif separat pentru redactarea situațiilor financiare, care diferă de la o companie la alta, în funcție de complexitatea activității și de complexitatea situațiilor financiare pe care trebuie să le întocmim".
O idee de uitat
"Deci", spune Dan Schwartz, "întocmirea și depunerea situațiilor financiare este o activitate distinctă pentru orice contabil. Un preţ estimat poate să fie cam între costul serviciilor de susținere a contabilității pe o lună și până la trei-patru luni, poate chiar mai mult decât atât, pentru entitățile foarte mari, cu foarte multe tranzacții, documente și așa mai departe".
Ce trebuie făcut ca să nu se mai facă această chestiune birocratică? Trebuie informatizat ceva?
"Părerea mea e că trebuie renunțat la această idee, de situații financiare-standard, pe care ANAF, statul să le compună, după care contribuabilul trebuie să le întocmească, adică să le populeze cu informația financiar-contabilă necesară", spune Schwartz.
Există o directivă europeană
Există şi o directivă europeană privind situațiile financiare și este implementată în România sau aşa ar trebuie să stea lucrurile.
Această directivă stabilește regulile clare de întocmire a acestor situații financiare, după care fiecare companie are propriul specific și aceste reguli se adaptează la specificul companiei sau invers, specificul companiei se adaptează la reguli.
Dacă statul nu mai primește aceste situații financiar-contabile de la firme, cum are el acces la ele?
Cum încurcă ANAF mediul de afaceri cu complicaţii birocratice din alte timpuri - Foto: Freepik/svetlanasokolova
"Așa cum ar trebui să aibă ANAF. În momentul de faţă, prin aşa-numitul SAF-T, statul are toată informaţia financiară necesară. O poate accesa în mod liber, în orice moment.
Aceste informații au importanță, din punctul meu de vedere, mai mult statistică decât fiscală, pentru că oricum informația fiscală ANAF și-o colectează în primul rând declarații, SAF-T, declaraţia contabilă, declaraţiile de impunere", a explicat pentru Newsweek România consultantul fiscal Dan Schwartz.
