În cadrul conferinței „Smart Green Industry”, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn, a fost prezentat raportul ”Impactul socio-economic și climatic al sectorului silvic și al industriilor bazate pe lemn din România”, realizat de PwC România.
Conform studiului, contribuția totală a sectorului silvic și a industriilor bazate pe lemn la economia României a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, considerând atât impactul direct, cât și efectele indirecte și induse. Totodată, acest sector și industriile sale conexe contribuie la bugetul național cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări sociale de sănătate, și susțin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus.
”Contribuția directă a silviculturii și a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităților economice, care include și efectele indirecte și induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB.
Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafață, sub media UE de 38%, și că există circa 2 milioane hectare de suprafață neutilizată, care nu are nici folosință agricolă, nici pentru păduri, precum și faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuție directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că țara noastră are o resursă importantă pentru împădurire și un potențial de creștere în particular pentru industriile bazate pe lemn”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
România recoltează doar 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană este de circa 63%
Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%. Producția totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, țări cu condiții similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha).
Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța dintre țările cu o producție mai mare ca România.
Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic și al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp față de anul anterior, în principal pe fondul creșterilor de preț) și exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului și respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale, conform raportului PwC.
Ministrul Mediului: Pădurea nu poate deveni o grădină botanică. Va trebui să asigure resursa pentru industrie şi energie
Pădurea nu poate deveni o grădină botanică, iar în toată Europa aceasta va trebui să asigure, dincolo de sechestrarea de carbon sau de protejarea speciilor şi a habitatelor, resursa necesară pentru industrie şi pentru energie, a afirmat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, în cadrul conferinței „Smart Green Industry”.
"Dincolo de multiplele mesaje alarmiste pe pe Facebook, acum pentru prima dată vedem şi studii. Cred că este rolul patronatului, dincolo de clopotele care trebuie trase tot timpul, să vedem şi cifre.
Ministerul trebuie să asigure echilibrul între funcţiile pădurii. Vedem ce se întâmplă pe plan mondial şi pe plan european. Echilibrul era tot timpul în mişcare între funcţia de biodiversitate, funcţia economică, funcţia socială. Acum se pune accent din ce în ce mai mare pe funcţia de biodiversitate, pe funcţia de protejare a naturii, a habitatelor, a speciilor. În acelaşi timp, suntem cu toţii conştienţi că pădurea nu poate deveni o grădină botanică.
În toată Europa, pădurea va putea să asigure, dincolo de sechestrarea de carbon, dincolo de protejarea speciilor, dincolo de protejarea habitatelor, resursa necesară pentru industrie, resursa necesară pentru energie.
În continuare, în Europa sunt milioane, poate zeci de milioane de gospodării care folosesc lemnul ca sursă regenerabilă pentru generarea energiei termice şi electrice, dacă este cazul în anumite situaţii", a menţionat Tanczos.
Ministrul de resort a adăugat că Strategia forestieră naţională se află în acest moment pe masa Ministerului Mediului, iar în această săptămână va intra şi în Guvern.
"Pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase pentru a asigura pe termen lung această rezilienţă a schimbărilor climatice. Pădurile noastre trebuie să rămână sănătoase, pentru că trebuie să asigure resursa de lemn pentru industrie şi pentru cetăţeni, pe termen lung. Motiv pentru care această Strategie forestieră pe care o avem pe masa ministerului şi, în această săptămână, şi pe masa Guvernului, trebuie să asigure această sustenabilitate, rezilienţă şi echilibru între cele trei funcţii ale pădurii.
Trebuie să avem la aceeaşi masă toţi factorii care vor binele pădurii şi care vor binele industriei, care vor binele habitatelor şi vor să contribuie la acest demers pe termen mediu şi lung", a spus demnitarul.
Destinaţiile lemnului în România, doar energie şi industria
Destinaţiile lemnului în România trebuie să fie doar două - energie şi industria mobilei - şi, personal, n-aş scoate din ţară lemnul decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, în cadrul conferinței „Smart Green Industry”.
"Cred că destinaţiile lemnului trebuie să fie doar două: energie şi industria mobilei. Personal, n-aş scoate din ţară lemnul decât sub formă de masă, scaun, pat sau dulap. În niciun caz sub o altă formă.
Sunt şi constănţean şi mă uit în fiecare final de săptămână cum arată Portul Constanţa şi mă întristează puţin să mai văd şi acum buşteni neprelucraţi şi chiar şi cheresteaua pe care o exportăm.
Deci, cred că trebuie să lucrăm foarte mult pe această zonă de produse cu valoare adăugată mare, pentru că nu putem sub nicio formă înclina balanţa comercială cu materie primă, fie că vorbim de partea de masă lemnoasă, fie că vorbim de produse agricole.
Dacă nu trecem la partea de procesare cu valoare adăugată mare, cu tot respectul şi cu toată părerea de rău, nu o să echilibrăm balanţa comercială, mai ales că ne uităm şi cine face exportul în România. Probabil dacă nu ar fi capitalul străin ar fi o 'vale a plângerii' în România vizavi de cifrele de la export. De bine, de rău, producătorii străini din România reuşesc să să ţină exportul românesc cât de cât la nişte valori rezonabile", a afirmat Daraban.
Şeful CCIR estimează că deficitul balanţei comerciale a României va depăşi în acest an 30 de miliarde de euro, de la 23,8 miliarde de euro cât a fost în 2021.
"În general, suntem foarte deschişi ca şi instituţie patronatelor de ramură. Le considerăm cele mai obiective, sunt singurii care pot din domeniul lor de activitate dedicat problematicii care se transformă în politici publice.
În altă ordine de idei, pe noi la Camera de Comerţ a României ne interesează şi ne şi pasionează în acelaşi timp diplomaţia economică şi suntem cu ochii foarte deschişi, atenţi, către acest deficit al balanţei comerciale a României, care a fost anul trecut de 23,8 miliarde de euro, de la 18,3 miliarde, cu un an înainte şi cred cu sinceritate că prefixul, anul acesta, va fi 3, adică 30 şi un pic de miliarde de euro. De aceea, încercăm să ne îndreptăm pe zona economică din ţară pe produse cu valoare adăugată mare", a susţinut acesta.
