Din cele 13,6 miliarde de euro, defalcat, 8,8 miliarde de euro reprezintă impactul direct, excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro impactul indirect, tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie, și 2,2 miliarde de euro impactul indus, salariile cheltuite în economia națională de către angajații IT susținuți direct și indirect.
Totodată, potrivit datelor prelucrate de ANIS, industria de software și servicii IT (SW & IT) crește de trei ori mai repede decât economia per ansamblu. Dacă în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), de exemplu, creșterea economică a României a fost de 6%, industria IT a înregistrat o creștere de 17%.
„Știm cu toții că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiștii noștri sunt printre cei mai buni din lume și, cu toate că industria crește constant și aduce contribuții relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forței de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei și pentru a prezenta diferite scenarii de evoluție a industriei în următorii patru ani. În funcție de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau își poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia națională, în ambele situații”, a declarat președintele ANIS, Mihai Matei.
Peste 270.000 de angajați, susținuți de industria de software și servicii IT din România
Potrivit raportului ANIS, peste 270.000 de angajați sunt susținuți în total de industria de software și servicii IT din România, adică cam câți salariați există, în medie, la nivelul a două județe din România.
Dintre cei acești peste 270.000 de angajați, circa 135.000 lucrează în companiile cu activitate principală în software și servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajați sunt susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) și peste 65.000 angajați sunt susținuți prin salariile cheltuite în economia națională (impact indus).
De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, o creștere anuală cu cca. 10.000 de persoane. Deși cererea de forță de muncă din sectorul TIC și, implicit, din industria de software și servicii IT, este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de cca. 10.000/an.
Circa 104.000 de IT-iști scutiți la plata impozitului pe venit
Dintre cei peste 203.000 de specialiști TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajați beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de cca. 104.000, respectiv un procent de 51%.
Cu toate acestea, industria de software și servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de circa 1,3 -1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajații SW & IT beneficiari de scutire aduc de circa două ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naționale.
De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 de euro în economie.
Potențial de creștere a contribuțiilor SW & IT la PIB până la 20,4 miliarde de euro în 2025
În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialiști din CEE și o creștere de 1,2 ori mai mare față de regiune. Deși țara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine și o performanță relativ scăzută în inovație, facilitățile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional.
Potrivit reprezentanților ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susținere a industriei IT, însă, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiștii tech, iar costurile cu personalul și viteza de creștere a industriei se vor alinia mediei CEE.
Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menținerii situației actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de circa 17,4 miliarde de euro în 2025.
Pe de altă parte, valoarea poate crește până la 20,4 miliarde de euro, dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității, ori poate scădea până la 15,7 mld. EUR, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.
Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivității va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creștere va scădea.
