GRAFIC Războiul lui Putin sabotează COP26. Din prize reîncepe să iasă fum dens de cărbune

DE Răzvan Nicolae | Actualizat: 02.05.2022 - 13:58

În 2021, electricitatea produsă prin arderea cărbunelui a atins un maxim istoric, în ciuda eforturilor de reducere a poluării din ultimii ani.

SHARE

În noiembrie 2021, peste 40 de țări o nouă strategie de luptă prin COP26, dar războiul din Ucraina pare să reaprindă furnalele.

Anul trecut, energia electrică produsă prin arderea cărbunelui, cel mai „murdar” combustibil, a crescut cu 9%, până la 10.042 TWh, marcând cea mai mare creștere procentuală din 1985 până în prezent și înregistrând un nou maxim istoric în mixul energetic.

Conform acordului COP26 privind combaterea schimbării climatice, din noiembrie 2021, peste 40 de țări au stabilit să reducă producția de electricitate pe bază de cărbune cu 13% în fiecare an, până în 2030. Iar, teoretic, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, producția de energie electrică ar trebui să atingă zero emisii poluante, la nivel global, până în 2040.

Citește și: A doua revoluție nucleară: sunt centralele nucleare în miniatură o sursă eco de energie?

Putin folosește gazele pe post de armă

Invadarea Ucrainei de către Rusia și războiul sângeros susținut de președintele Vladimir Putin în această țară dă, însă, peste cap aproape toate calculele luptei împotriva încălzirii globale, bazată, în primul rând, pe renunțarea la cărbune.

Pentru a șantaja Europa, Putin se joacă cu robinetul, folosind gazele pe post de armă strategică, chiar dacă neagă acest lucru. Săptămâna trecută, de exemplu, pentru a-și arăta colții, Rusia a oprit complet livrările de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, pe motiv că cele două țări nu au plătit în ruble pentru livrarea combustibilului. Iar obiectivul lui Putin este să spargă unitatea țărilor europene în ceea ce privește sancționarea Rusiei pentru ororile din Ucraina, multe fiind dependente de gazul rusesc, atât industrial, cât și din punct de vedere al producerii de energie electrică.

Citește și: COP26: Un nou acord, pentru lupta împotriva încălzirii globale. Cărbunele rămâne încă în cărți

Germania, cea mai puternică economie din UE, de exemplu, în contextul războiului lui Putin din Ucraina, ia în calcul să prelungească termenul de exploatare a termocentralelor pentru a evita o penurie de energie. Conform unui studiu al Greenpeace, anul acesta, Berlinul ar trebui să plătească Moscovei aproximativ 32 de miliarde de euro pentru gaze și petrol. Sigur, Germania încearcă să se aprovizioneze cu gaze din alte părți, cum ar fi Qatar și Norvegia, și are în vedere construirea rapidă de terminale pentru GNL (Gaz Natural Lichefiat), precum și extinderea capacităților de producție de energie din surse regenerabile.

Reaprinderea termocentralelor pe cărbune cam strică, însă, calculele COP26. Recordul de energie electrică produsă prin arderea de cărbune din 2021 va fi depășit clar în 2022, potrivit unei analize realizate de Ember, chiar dacă, anul trecut, energia eoliană și solară a urcat la un record de 10% din necesar, iar energia considerată „curată” a fost de 38% în 2021.

Citește și: Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2

Top 10 țări care ard cărbune pentru a produce energie electrică

China arde cel mai mult cărbune pentru a produce energie electrică, 54,3% din cărbunele utilizat în întreaga lume, în contextul în care consumul de energie electrică al acestei țări a crescut cu 12% din 2010 până în 2020. Pe locul doi se află India, cu 11,6%, și pe trei, SUA, cu 6,1%.

Prin urmare, China și India ard 66% din cărbunele folosit pentru generarea de energie la nivel global.

România are o capacitate de producţie de 18.545 MW

România are o capacitate totală de producţie a energiei electrice de 18.545 de MW, cele mai multe centrale fiind hidro şi pe cărbune, arată datele oficiale postate pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Hidrocentralele au o capacitate totală de 6.644 MW, însemnând 35,8% din total. Pe locul doi sunt centralele pe cărbune - 3.092 MW (16,7%). Și urmează, la mică distanţă, parcurile eoliene - 3.014 MW (16,3%).

Centralele pe hidrocarburi (gaz, păcură) au o putere totală de 2.835 MW (15,4%), reactoarele nucleare - 1.413 MW (7,6%), panourile fotovoltaice - 1.393 (7,5%) şi centralele pe biomasă - 106,8 MW (0,6%).

Pentru dobândirea independenţei energetice într-un termen cât mai scurt, România va trebui să repornească, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, şi centralele termice pe bază de cărbune, această soluţie ţintind dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, a precizat recent ministrul Mediului, Tanczos Barna.

"Dincolo de distrugerile provocate de război, Europa se află şi într-o criză energetică. Toate statele europene caută soluţii pentru reducerea dependenţei la importurile de gaze şi ţiţei din Rusia. În acest context Romania va trebui să facă paşi concreţi, raţionali în direcţia asigurării independenţei energetice. Identificăm soluţii ca toate capacităţile de producţie să fie finalizate în regim de urgenţă", a susţinut ministrul Mediului.

Anul acesta trebuie puse în funcţiune toate instalaţiile care sunt aproape de finalizare. Majoritatea acestora sunt soluţii bazate pe surse de energie regenerabilă. Totuşi, în regim de forţă majoră şi cu caracter temporar, va trebui să repornim şi centralele termice pe bază de cărbune, a continuat el.

"Această soluţie ţinteşte dobândirea independenţei într-un termen cât mai scurt, doar până când se vor pune în funcţiune şi îşi vor dovedi sustenabilitatea sistemele din surse regenerabile", a apreciat oficialul guvernamental.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.