Adrian Negrescu: Funcţionarii în primărie calculează impozitul auto cu pixul. Cât plătești în funcție de motor

Dincolo de toate scandalurile şi metamorfozele prin care a trecut în ultimii 18 de ani, taxa auto acum era un pământ ferm şi sigur.

Prima taxă auto din România, numită taxa de primă înmatriculare, a fost introdusă în anul 2007, în timpul Guvernului Tăriceanu.

Ulterior, a fost înlocuită cu taxa de poluare (din anul 2008), apoi timbrul de mediu și alte variante, până la eliminarea sa finală, în anul 2017.

Adrian Negrescu: Funcţionarii din primării calculează taxa auto cu pixul. Norma de poluare e marea problemă

Dar de la începutul anului lucrurile s-au schimbat şi, până la implementarea aşezată a schimbărilor, se lucrează în asalt, pe picior.

"Cel puțin la impozitele auto, s-a luat în calcul un alt criteriu, un nou criteriu, cel privind indicele de poluare, pe care primăriile nu-l aveau în bazele de date", explică consultantul economic Adrian Negrescu.

Acesta detaliază, arătând că primăriile "nu știau, pe bază de rol fiscal, dacă mașina cu 300 cmc, pe benzină, are normă de poluare 2, 3, 4, 5 sau 6".

Citeşte şi: Gabriel Biriș explică cum impozitul auto poate fi și 22,4 ori mai mare pentru aceeași mașină

Toate aceste informații au venit de la RAR și în multe localități, din păcate, nu au ajuns așa cum trebuie, explică Negrescu.

"Motiv pentru care și la această oră, la care vorbim, sunt multe localități din țară în care, în continuare, se calculează cu pixul aceste roluri fiscale", a declarat pentru Newsweek România Adrian Negrescu.

De ce se calculează cu pixul? Pentru că "software-urile pe baza cărora se făceau înainte calculele privind impozitul auto nu aveau această linie de calcul, care să ia în calcul și norma de poluare", spune Negrescu.

Citeşte şi: CCR a dat undă verde pentru creșterea taxelor locale în 2026. Contestația AUR a fost respinsă

Cât costă taxa pe mașini în 2026?

Avocatul fiscalist Gabriel Biriş a analizat noul mod de calcul al impozitului pe mașini, care este valabil în România, de la 1 ianuarie 2026, și explică creșterile procentuale în cazul autoturismelor hibride.

El spune că „modificările nu sunt nici măcar pe aproape atât de cataclismice cum au fost ori prezentate. Din păcate însă aceste creșteri se adaugă la alte creșteri operate anul 2025.

Este vorba în special despre TVA şi accize și la începutul acestui an (în special accize), ceea ce face ca ele să fie resimțite semnificativ mai puternic decât dacă ar fi fost făcute separat.

Citeşte şi: Taxa auto este contra “bolizilor cu mii de centimetri cubi”. Ce a promis România, în PNRR?

Cu alte cuvinte, sentimentul domină şi este peste realitatea cifrică. Noul impozit auto nu mai depinde doar de capacitatea cilindrică a motorului, ci și de norma de poluare, dar rămâne un impozit ultra-progresiv, în trepte. 

„A fost abrogată prevederea (criticată de mine în trecut!) care obligă consiliile locale să acorde o reducere de minimum 50%, pentru autoturismele cu motoare hibride (inclusiv pentru cele mild-hibrid, multe cu motoare mari și foarte mari).

Această prevedere a permis ca, în multe localități (inclusiv în Bucureşti) reducerile aprobate de consiliile locale să fie mult peste cei 50%, adică 95%!  Aceasta reducere s-a aplicat inclusiv la mașini de lux, precum Rolls Royce, Lamborghini, Maybach, etc… Are sens, nu?”, explică Gabriel Biriș.

Cum stau lucrurile la hibride? 

„A fost introdusă însă o reducere de maxim (nu minim!) 30%, dar numai pentru autoturismele cu motoare hibride ce emit maxim 50g CO2/km. 

Această limitare exclude practic de la reducere autoturismele hibride, mild-hibride, precum și pe cele plug-in hibrid din clasele superioare, lăsând în sfera de aplicare a reducerii doar autoturismele plug-in hibrid de clasă mică/medie.

Autoturismele cu motoare electrice nu mai sunt scutite de impozit, fiind introdus un impozit de 40 lei/an, indiferent de mărimea mașinii sau puterea motorului.

Minireformă

Nici măsura aceasta nu mi se pare a avea prea mult sens, mai ales prin prisma modului de reglementare al impozitului pentru restul autoturismelor…”, mai spune Biriș.

„Personal, cred că putem spune că avem de-a face aici cu o „mini-reformă”, deși consider că putea fi găsită o formulă care să elimine distorsiunile la prag sau situațiile în care pentru același model de autoturism impozitul poate varia chiar și de 22,4 de ori (+2240%!), doar în funcție de capacitatea motorului (deși prețul mașinii cu motor mai mare este cu doar 50% mai mare decât prețul mașinii cu motorul mai mare.

Pentru conformitate, exemplul luat este cel al MB GLE 300d (motor diesel mild hibrid, 2.000 cmc, preț de bază 87.010 euro) vs. MB GLE 580 (motor benzina mild hibrid, 4.000 cmc, preț de bază 127.030 euro)”, detaliază analistul fiscal, dând ca exemplu un SUV de lux.

„Pentru o mai bună înţelegere a modificărilor, calculăm impactul modificărilor pentru mașini cu motoare de 1.500/2.000/2.500/3.000/4.000 cmc, cu motoare Euro 3 (același impozit ca și pentru non-Euro), Euro 6, Euro 6 Hibrid, pentru Bucureşti sau orice altă localitate unde reducerea pentru hibrid a fost de 95%”, explică Gabriel Biriș.