Într-un răspuns la o solicitare Newsweek Romania, Mihai-Călin Precup, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, a precizat că „în urma aprobării politice a demersului de către factorii de decizie relevanți”, Ministerul Finanțelor implementează cele două Memorandumuri pe această temă, aprobate de Guvern.
El dă de înțeles că procedura de retragere este un proces complicat, care durează. De pildă, notificarea retragerii, spune Precup, trebuie să respecte anumite „rigori procedurale” conținute de Statuturile celor două bănci.
Apoi, „procesul de retragere din BII și BICE presupune, pe de o parte, demararea unor proceduri legale de denunțare a Acordurilor care stau la baza funcționării acestor instituții financiare și, pe de altă parte, negocierea cu cele două instituții financiare a condițiilor de retragere în conformitate cu dispozițiile documentelor statutare”.
Citește și: EXCLUSIV România nu s-a retras din cele trei bănci rusești nici la o lună de la începutul războiului
Secretarul de stat punctează faptul că România coordonează „cu statele membre UE ale BII și BICE, în scopul asigurării unei ieşiri simultane și coordonate, astfel încât să se asigure o protecţie corespunzătoare a intereselor statelor care se retrag.”
Mai mult, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) acordă asistența de specialitate, conform competențelor sale legale.
În legătură cu Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN), oficialul precizează că „aceasta este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), înființată în 1999, România fiind membru fondator.”
„În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominant intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei.
România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate”, dă asigurări Precup.
Autoritățile de la București se mișcă lent
„Deși au anunțat în repetate rânduri că țara noastră își va retrage participarea în trei bănci internaționale care au și capital rusesc, autoritățile de la București nu au făcut încă niciun demers oficial în acest sens”, a scris Newsweek România pe 25 martie a.c.
România deține în continuare pachete consistente de acțiuni în trei entități bancare înființate în colaborare cu Federația Rusă: Banca Internațională de Investiții (BII), Banca Internațională pentru Cooperare Economică (BICE) și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN).
La două zile după începerea războiului din Ucraina, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, declara că România se va retrage cel puțin din acționariatul BII, bancă înființată în 1970 de statele membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în frunte cu fosta Uniune Sovietică și resuscitată în ultimul deceniu de regimul de la Kremlin.
La sfârșitul lunii februarie, ministrul de externe Bogdan Aurescu întărea anunțul, scriind pe Twitter că "Guvernul a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei".
