Palatul Cotroceni a fost recent gazda unui eveniment fastuos. Președintele Klaus Iohannis a semnat un acord pentru energia verde care presupune construirea unui cablu submarin de 1200 de kilometri care să aducă energie verde din Azerbaidjan.
La eveniment au participat președintele acestei țări, autocratul Ilhan Aliyev, președintele Georgiei, Irakli Barigashvili, premierul Ungariei, Viktor Orban, și premierul Nicolae Ciucă.
Un cablu submarin plin de energie
Capacitatea de transport a acestui cablu ar fi de circa 3 GW iar orizontul de timp oferit pentru finalizare este de șase ani în care ar trebui pe teritoriul României.
România are un deficit în creștere de energie electrică de 15-20% din consum, circa 1,4 chiar 2 GW cam cât producția a 2-3 reactoare de la centrala atomică de la Cernavodă, pe care îl acoperă din importuri. Acesta se va accentua din 2027 când este programată oprirea pentru retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă, de 700 MW, care vor cocoșa deficitul în creștere.
Citește și: VIDEO Cu ce arme se întoarce Zelenski de la Washington. Putin: „Nu mai e nicio șansă de pace”
Singura certitudine a cablului submarin ar fi legată de finanțarea acestuia care va fi asigurată de UE cu 2,5 miliarde Euro pentru că acesta ar trebui să aducă energie electrică nu numai în România dar și în toată Europa. Acesta a fost motivul pentru care întreaga ceremonie a fost supervizată de însăși Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
„Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.
La rândul ei, Ursula von der Layen a avut numai cuvinte de laudă la adresa cablului submarin: „De la începutul războiului Rusiei am decis să renunţăm la combustibilul fosil de provenienţă rusă şi să diversificăm opţiunile către parteneri fiabili în domeniul energiei, precum cei de la această masă. Şi funcţionează. Uniunea Europeană a fost capabilă să compenseze reducerile de gaz provenit din Rusia. Dar nu vorbim doar de gestionarea unei situaţii geopolitice noi. Este vorba de crearea unui viitor pentru noi în ceea ce priveşte sursele de energie curate, accesibile şi sigure, iar acestea sunt formele de energie regenerabilă„.
Aliyev al Azerbaidjanului, prieten de-al lui Putin
În ciuda controverselor legate de accentele sale autoritariste și de corupția de care a fost acuzat Alyiev a reușit să câștige încrederea UE ca o sursă alternativă de energie în locul celei a Rusiei lui Vladimir Putin.
Președintele Azerbaidjanului s-a declarat, în nenumărate rânduri în mod deschis chiar și după invazia Ucrainei de către Rusia, un prieten al dictatorului de la Kremlin.
Ultima întâlnire dintre cei doi a avut loc în urmă cu nici două luni chiar la Kremlin iar cei doi au avut un schimb de replici extrem de calde.
Vladimir Putin către Alyiev: “Este o plăcere să am această ocazie de mă întâlni cu dumneavoastră, de data aceasta în cadrul evenimentului de astăzi. Ne întâlnim în mod regulat și avem întotdeauna ceva de discutat, deoarece a existat o cantitate considerabilă de interacțiune în domenii foarte diferite. Rusia rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali și economici ai Azerbaidjanului. Comerțul crește constant – cu 14% anul trecut, cred eu, și cu încă 7% sau mai mult în primele șapte luni ale acestui an. Operatorii noștri economici au investit 4,5 miliarde de dolari în economia azeră”.
Ilhan Alyiev către Putin: “ Aveți perfectă dreptate, ne întâlnim în mod regulat. Ne-am întâlnit recent la Sankt Petersburg și, înainte de asta, ne-am întâlnit la Samarkand luna trecută. Relațiile noastre progresează atât de rapid încât, după cum ați spus, trebuie să comparăm frecvent notele cu privire la multe aspecte. Suntem foarte mulțumiți de modul în care se descurcă relațiile dintre țările noastre. Aș spune că au ajuns la cel mai înalt nivel, unde avem cooperare aliată, și facem progrese substanțiale în multe probleme. “
Inexplicabilele piedici pentru regenerabilele autohtone
În mod paradoxal, România cu sprijinul direct al UE alege să aducă energie verde de la 1200 de kilometri în loc să-și folosească pe deplin potențialul uriaș pe producția de energie din surse regenerabile.
Producătorii de profil de pe piața internă se plâng de faptul că Guvernul le pune piedici în toate felurile de la cele administrative până la cele legislative.
O bună și rapidă explicație ar fi că statul domină peste 80% din piața producției de energie electrică prin companiile producătoare pe care le deține și ca oricărui monopol nu-i place concurența.
Citește și: Clinton: „Discursul lui Zelenski a făcut legătura între lupta poporului lui și revoluția noastră”
În plus, statul mizează masiv pe tehnologia nucleară drept soluție verde prin investițiile anunțate pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă dar și prin susținerea companiei americane care va dezvoltă tehnologia Small Modular Reactors (SMR), o serie de reactoare nucleare de dimensiuni mai mici decât cele clasice de la Cernavodă.
Recent, Asociația Română pentru Energia Eoliană (RWEA) și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) făceau un apel public, de forță majoră, către Premierul României în care îl avertizau că producătorii din sectorul regenerabilelor vor intra în faliment, iar România va pierde mii de MW instalați dacă Guvernul nu decidea să renunțe la supraimpozitarea câștigului pe tranzacție.
“RWEA reprezentând o putere instalată în România de 3 GW de energie eoliană deținută de companii precum CEZ, ENEL, ENGIE, EDP ș.a. în urma unor investiții de peste 5 miliarde Euro și în același timp dezvoltatori și furnizori de servicii conexe acestei industrii, împreună cu PATRES, care cuprinde 109 membri, producători de energie regenerabilă din toate sursele (apă, vânt, soare, biomasă) cu o putere instalată de peste 1,8 GW și investiții în România de peste 2,7 miliarde Euro solicită imperios premierului Nicolae Ciucă să nu aprobe măsuri care distrug investiții si periclitează existența capacităților de producție de energie din surse regenerabile, de care România are nevoie mai mult decât oricând în perioada de criză actuală.
Atragem atenția că păstrarea formulei de supraimpozitare, respectiv supraimpozitarea la câștigul pe tranzacție, stabilite în proiectul de OUG privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, va forța producătorii din surse regenerabile să-și închidă capacitățile de producere a energiei. Rezultatul imediat va fi unul dezastruos: Regenerabilii vor intra toți în FALIMENT, iar România va pierde din capacitatea de a produce energie ieftină, curată și bazată pe resurse autohtone”, atrăgeau atenția cele două organizații.
Mai mult piedicile vin de unde nu te aștepți: de la Ministerul Agriculturii care a decis să blocheze dezvoltarea proiectelor de producție a energiei regenerabile pe suprafețe mai mari de 50 de hectare blocând astfel investițiile în acest gen de proiecte în condițiile în care ar fi nevoie de câteva mii de hectare de pământ din categorii neroditoare din cele peste 6 milioane de hectare de pământ arabil al României.
Ministerul Agriculturii nu a răspuns întrebărilor Newsweek România legate de motivele care au stat în spatele unei astfel de decizii controversate.
Toată Europa investește în eoliene off-shore
La nivelul multor țări dezvoltate din UE există o exuberanță nemaiîntâlnită în privința dezvoltării furibunde a unor noi capacități de producție a energiei din surse verzi, un loc aparte și extrem de consistent fiind reprezentat de eolianul off-shore, cel care este plasat în largul mărilor și oceanelor.
Conform unui studiu recent al Băncii Mondiale, România are un potențial incredibil de 70 de GW anual, care ar putea acoperi de până la 13 ori consumul anual al țării noastre (de patru ori dacă considerăm un factor de capacitate normal pentru regenerabil de 40%), pentru instalarea unor astfel de ferme eoliene off-shore însă, în mod inexplicabil, discuții interminabile sunt încă în faza incipientă: nu există nici măcar o autoritate guvernamentală care să poată concesiona fie fundul mării sau luciul de apă unor investitori interesați în dezvoltarea unor astfel de ferme eoliene off-shore.
Cu o asemenea incertitudine la nivel guvernamental, există totuși un interes crescând din partea investitorilor de la americanii de la Global Infrastructure Partners (GIP), care au preluat două proiecte pe hârtie ale germanilor de la WPD, până la compania de stat Hidroelectrica, sau Grup Servicii Petroliere a omului de afaceri român, Gabriel Comănescu.
Olanda, care este cel mai mare producător de petrol și gaze al Europei, a anunțat planuri pentru ferme de vânt off-shore de 50 GW până în 2040 și 70 de GW până în 2050 cu 4 GW instalați deja până în 2023 și cu 21 în total până în 2030.
Dar investiții de un asemenea calibru sunt anunțate în toată Europa.
Germania, de unde provine Ursula van der Leyen, a aprobat recent un pachet legislativ care să faciliteze instalarea de 10 GW eolian / an si 22 GW solar / an; pe an. Ținta fiind o producție de energie electrică de 80% din regenerabile în 2030 și 100% in 2035.
