Deficit de cont curent: Românii s-au obișnuit să consume ca-n Vest, însă produc ca la Dăbuleni

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată că, atunci "când ajungi la un deficit de cont curent de 10%, trebuie să ciulești urechile cu mare atenție".

El aduce aminte, conform Profit.ro, că România a mai avut o astfel de deteriorare, în anii 2007-2008.

Dar care sunt cauzele acestei situaţii? În anii 2007 - 2008, au fost doi factori de intrare: intrarea României în UE şi criza subprimelor, din Statele Unite.

Primul factor a dus la aşa-numita "înecare a ţării în borcanul cu miere". Anume, am fost invadaţi efectiv de moneda euro, fără să fim capabili, ca forţă economică, să rezistăm la impactul integrării europene. BNR a reacţionat, împreună cu Guvernul, realizând denominarea, care a mascat cumva prezenţa borcanului de miere, în care înotam de zor.

Al doilea factor a dus la scădere oferte interne de bunuri şi servicii, pe fondul crizei, în timp ce românii continuau să consume la fel de mult şi atunci econommia s-a supraîncălzit puternic.

Ce este deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate. Acesta este cunoscut și sub denumirea de deficit comercial.

Situaţia a rămas sub formă de criză cronică de ofertă internă de bunuri şi servicii tot timpul.

Citește și: Tânăra ucisă în Gorj a zgâriat cu unghiile mașina polițistului care-a fugit când a apărut criminalul

Amintim că, în perioada guvernelor PSD controlate de Liviu Dragnea, Legislativul a încercat să legifereze obligarea marilor reţele de retail, în primul rând, să vândă un anumit procent foarte mare de bunuri româneşti, cu precădere alimentare.

AMRCR, organizaţia marilor retaileri, a reuşit cumva, finalmente, să convingă Legislativul să o lase mai moale. Pur şi simplu nu era posibil să aduci mai multă producţie neaoşă în hipermarketuri.

Citește și: S-a spus că Ileana Sărăroiu ar fi fost îngropată de vie, s-ar fi trezit în sicriu și ar fi vrut să iasă. Ce spune Turda 

Trăind ca-n Occident

Cum s-ar spune, românii s-au obişnuit să trăiască, din punct de vedere al consumului, ca în Occident. Dar de ce anume nu suntem capabili aici, în România, în prezent, să venim în întâmpinarea cererii interne de această factură.

În primul rând, pentru că există o serie de produse care pur şi simplu nu pot fi realizate în România. De exemplu, cele din mare parte din Tehnologia Informaţiei.

Nu fabricăm telefoane mobile şi plasme. Cumpărăm produse Samsung, dar ele sunt fabricate în afara ţării şi ajung la noi ca importuri.

Până şi produsele autohtone Allview sau Vonino sunt de fapt făcute în China sau India: cele două firme se înţeleg cu producătorul asiatic pe parametri şi design, iar acesta livrează produsul. De exemplu, o bună parte dintre telefoanele braşovene Allview sunt în realitate produse de gigantul chinez Gionee, originat în Canton, care a devenit un joint-venture indo-chinez.

Poveste de viaţă din Dăbuleni

Un manager de reţea al unui retailer de produse alimentare şi nonalimentare ne-a spus o poveste copioasă.

S-a dus la Dăbuleni, ca să le propună pepenarilor, celebri în toată ţara, să-şi vândă pepenii delicioşi în reţea.

Dar pepenarii olteni doreau să vândă retailerului toţi pepenii, de la pepenoaica lungă de jumătate de metru, până la cei cât gogoneaua.

Ori, retailerul le-a explicat că nu poate să-i vândă pe niciunii, pentru că nu are posibilitatea să standardizeze transportul, stocarea şi etapele de vânzare.

Cele două părţi nu s-au înţeles şi dăbulenenii au rămas cu pepenii în curte şi cu mândria naţională neatinsă.

Pe de altă parte, în fiecare iarnă, inclusiv în aceasta, constatăm dispariţia din magazine a castraveţilor, ardeilor graşi şi roşiilor româneşti.

În locul frumoşilor castraveţi cornişon româneşti, apar nişte imitaţii diforme, puţin mai mari, umflate, mai închise la culoare, mirosind puternic a chimicale, fără gust.

Sunt importaţi din Turcia, pentru că sunt cei mai ieftini şi se nişează pe piaţa românească de retail. Cei româneşti dispar. Pentru a fi cultivaţi iarna, au nevoie de căldură şi lumină.

Acestea costă bani. Adică scheme de subvenţii. Or, domnul Daea, ministrul Agriculturii, pare preocupat mai curând de oaie şi de problema cormoranilor, care l-ar afecta direct.

Practic, dacă reţelelor de retail li s-ar impune cote de vânzări din producţia internă, ar fi perioade în care anumite produse efectiv ar dispărea de pe rafturi.

Ceea ce ar duce la o criză. Aşa, apare altă criză, exprimată prin deficitul de cont curent.