Vom vedea coloane de mașini pe Valea Prahovei ani mulți de acum încolo. Nu există nicio perspectivă pentru un drum de mare viteză de la Comarnic prin Predeal, Sinaia și până la Brașov. Așa că au început unele „cârpeli” binevenite cum ar fi demararea unor proiecte privind realizarea unor șosele de centură.

Nici traseu nu are

Autostrada care ar fi trebuit terminată cel târziu în 2010, dacă ne-am fi luat după primele documente semnate de politicieni, nu are, azi, nici traseu.

„Vineri, 13.01.2023, CNAIR a inițiat consultarea publică privind traseul autostrăzii Ploiești – Brașov.

Procesul de consultare publică reprezintă un element necesar în implementarea acestui proiect de infrastructură ce înglobează multiple beneficii pentru comunitățile locale și regionale, precum și dezvoltarea economiei naționale. 

Autostrada Ploiești - Brașov va reduce timpii de călătorie în regiune, sporind gradul de siguranță rutieră și degrevând orașele Ploiești, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal și Brașov precum și comunitățile învecinate de congestiile de trafic”, este anunțul CNAIR. 

Au fost înaintate cinci trasee pe care le găsiți în linkul de mai jos.

Citește și: Pe unde ar putea trece Autostrada spre munte

Vă puteți imagina cât va trece până vom avea studiu de fezabilitate, licitații, contestații și minim alți 7-10 ani pentru realizarea proiectului și pentru finalizarea construcției. Zece ani ar fi un termen foarte optimist.

Autostrada a fost de trei ori licitată

Lotul face parte din Autostrada Transilvania care trebuia finalizată de compania Bechtel potrivit unui contract semnat de Adrian Năstase în 2003. Lucrările nu au început niciodată, deși au existat 3 încercări de construcție, dar partenerii statului român s-au retras. Motivul: autostrada nu renta.

Au fost trei încercări de realizare a autostrăzii prin parteneriat public privat în anii 2005, 2009, 2015, toate gestionate de Narcis Neaga. Acesta a fost director general al CNAIR între 2013 și 2015, iar în restul timpului, din 2004, a fost Director la Departamenul Concesiuni.

În 2018, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis clasarea dosarului care îl privea pe Narcis Neaga, fost director al CNADNR / CNAIR, cauză în care a fost cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract privind autostrada Sibiu - Orăştie, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală. Acuzațiile la adresa lui au căzut după ce CCR a dezincriminat, parțial, abuzul în serviciu.

Mai mult, Neaga a revenit, în 2018, în cadrul CNAIR fiind numit în funcția de Director general. El a  fost schimbat ulterior din funcție.

Citește și: Noul șef al CNAIR: în 2017, a reușit „să dezvolte” zero kilometri de autostradă

Altfel, eșecul construcției autostrăzii prin PPP se datorează faptului că, la nivelul de trafic actual, taxele de autostradă ar putea acoperi doar 5% din cheltuielile investitorului. Aceste costuri sunt evaluate la 300 milioane euro pe an, iar estimarea încasărilor este de 15-20 milioane euro pe an. 

Nu vrem ajutor de la Banca Mondială

În 2018, guvernul Tudose a cerut asistența Băncii Mondiale pentru construcția autostrăzii. Câteva luni mai târziu, guvernul Dăncilă a anunțat, în presă, că renunță la această colaborare.  

Premierul Ponta s-a angajat să nu mai candideze în 2016 dacă nu se termină autostrada Comarnic - Brașov.

„Voi avea grijă ca premierul să candideze și în 2016 și în 2020 și de câte ori va dori dânsul”, a spus Dan Șova, ministrul marilor proiecte de infrastructură. „O începem și o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea.

Mă mut cu cortul pe autostradă și tot o termin”, a subliniat el. „În aprilie va începe dialogul competitiv, cu toți cei patru candidați. În octombrie vom desemna câștigătorul. Dialogul competitiv e o procedură ce include tot ce înseamnă licitația deschisă, plus câteva etape și condiții suplimentare. E mai grea decât licitația deschisă”, a explicat Șova.

„Problema nu e procedura, ci finanțarea. Proiectul e greu, reamintesc că în 2004 procedura a eșuat, la fel în 2011, pentru că proiectul nu a fost bancabil”, a adăugat el.

„Eu spun că pot. Dacă reușesc să fac ce nu au reușit două guverne, pentru noi e și o demonstrație că în România se poate. Am obosit ca atunci când deschid o ușă să mi se spună nu se poate”, a subliniat Șova. „Dacă desemnăm câștigătorul în octombrie, prima lopată o dăm până la sfârșitul anului. Trebuie să fie gata până în 2016. Pentru noi e reprezentativ acest proiect. Nu l-a reușit nimeni. Noi vrem să îl și terminăm. Comarnic - Brașov are o valoare de simbol. Dacă reușim să o finalizăm înainte de 2016, eu cred că românii vor spune Ăștia pot, îi mai votăm odată”, a declarat el.

Evident, Ponta a candidat iar autostrada nu s-a făcut.

Economic nu are sens

„Este important ca politicienii să înțeleagă faptul că o autostradă nu o faci pentru turism, ci pentru economie. De aceea, autostrada Comarnic - Brașov nu se justifică din punct de vedere economic. Nu spunem că nu trebuie făcută, dar pe DN1 - Valea Prahovei avem în principal probleme de trafic în weekend, cu turismele, și, oricum, traficul greu, cel de marfă, cel care ajută la creșterea economică, evită această zonă, fie din rațiuni de cost, fie din cauza restricțiilor de circulație impuse de autorități. 

Astfel, chiar și un parteneriat public privat e sortit pierii și vom ajunge să plătim mult mai mult pentru această autostradă, în final, tot noi, contribuabilii, pentru că investitorul se va asigura că nu va pierde vreodată. Ce investitor va investi într-un proiect știind că nu va putea să își recupereze investiția, fără să mai zic de profit? Aceștia își calculează, în principal, costurile în funcție de traficul greu, de marfă, care le va tranzita autostrada. Dar dacă acesta (traficul) lipsește și va lipsi, cum își vor recupera banii? Pe garanții și promisiuni de la guvern?“, a explicat Paul Dorneanu, președintele Asociaței „Construim România“.

Se desenează pasaje cu termen de 9 ani

Cum autostrada nu este posibilă nici măcar într-un orizont de 10-15 ani, autoritățile au încercat să mai reducă aglomerația pe Valea Prahovei desenând pasaje. 

CNAIR a realizat o simulare a modului în care va arăta pasajul rutier de la intersecția DN1 cu DN73 A. 

CNAIR a semnat în luna februarie contractul de 16,5 milioane de lei pentru „Completare / Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru „Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov””. Contractul are un termen de realizare de 107 luni. În cel mai bun caz, pasajul va fi terminat în 9 ani.

Concluzie: NU există niciun orizont pentru „stârpirea” coloanelor de pe Valea Prahovei.