De ce gazele „ieftine” devin „scumpe”? Dumitru Chisăliță: „România are printre cele mai mari costuri”
Expertul în Energie Dumitru Chisăliță a explicat într-o analiză de ce România are cele mai mari costuri pe toate componentele prețului gazelor naturale raportate la km de rețea, volume transportate și puterea de cumpărare a oamenilor.
Prețul real al energiei nu se măsoară în euro, ci în efortul economic al oamenilor, afirmă expertul în energie.
El spune că atunci când ajustăm datele prin puterea de cumpărare (PPP), ierarhiile consacrate se răstoarnă.
Iar concluzia devine incomodă: Europa de Est nu este ieftină, este disproporționat de scumpă raportat la capacitatea de plată a consumatorilor și industriei.
De ce gazele „ieftine” devin „scumpe”? Dumitru Chisăliță: „România are printre cele mai mari costuri”
„În dezbaterea publică despre prețul gazelor naturale, comparațiile se opresc aproape întotdeauna la nivel nominal, câți euro costă transportul, distribuția sau marja comercială. Este o abordare comodă, dar
Gazul-marfă - locul unde dispare mitul „prețului mic”. Pentru a elimina orice distorsiune, trebuie ca analiza să pornească de la elementul cel mai „curat”, prețul gazului-marfă, fără taxe, fără accize, fără tarife de transport, distribuție sau înmagazinare. Doar costul efectiv al gazului, ajustat la PPP. Rezultatul este poate cel mai incomod din întregul lanț”, a precizat Dumitru Chisăliță, expert în Energie și președinte al Asociației Energie Inteligentă.
Diferențele de preț între Est și Vest
În analiza sa, Dumitru Chisăliță arată diferența de preț între Europa de Vest și Europa de Est și Sud-Est.
„În Europa de Vest, prețul gazului-marfă ajustat la puterea de cumpărare se grupează strâns în jurul intervalului 0,03–0,035 €/kWh PPP. Germania, Olanda, Franța, Austria sau statele nordice se află toate în această zonă. Diferențele sunt minore, iar costul real al energiei este relativ stabil și predictibil.
În Europa de Est și Sud-Est, însă, tabloul se rupe complet. Bulgaria, Ungaria, Polonia, Statele Baltice și chiar România (cel mai mare producător de gaze din UE) urcă spre 0,055–0,063 €/kWh PPP, adică aproape dublu față de Vest în termeni de putere de cumpărare”, arată Chisăliță, care afirmă că „România ajunge la aproximativ 0,055 €/kWh (PPP), una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană”.
Citește și: Dumitru Chisăliță, despre voucherele la gaze: „Românul își va plăti propriul voucher”. De unde vin banii?
De ce e mai scumpt gazul în Est?
„De ce gazul-marfă este scump în Est, chiar fără taxe? Răspunsul nu ține de furnizori și nici de „speculă”, ci de structura pieței:
Venituri mai mici ale oamenilor. Ajustarea la PPP penalizează inevitabil economiile cu salarii reduse. Același preț de import, exprimat în euro, apasă mult mai greu asupra consumatorului est-european.
Putere de negociere mai slabă. Volumele mai mici și piețele fragmentate duc la costuri mai ridicate raportate la unitatea de venit, chiar și atunci când prețul nominal pare „corect”.
Dependență structurală de înmagazinarea gazelor. Securitatea energetică, absolut necesară, introduce costuri fixe greu de diluat economic în absența volumului mare”, mai arată Chisăliță.
El a mai afirmat că România nu este scumpă din cauza pieței, ci din cauza ineficienței sistemice.
O concluzie centrală a analizei AEI este că România se plasează constant în topul european al costurilor reale ale gazelor naturale nu din cauza nivelului absolut al prețurilor, ci din cauza ineficienței structurale a întregii afaceri a gazelor.
Citește și: Facturi la gaze în ianuarie 2026, cu până la 30% mai mari. Cât plătești pentru un apartament de 3 camere?
