A făcut-o abia în 2022, la șaptesprezece ani de la înființarea fondului, iar suma a fost recuperată rapid. Fondul Proprietatea traversează acum o perioadă tensionată în contextul schimbării administratorului, Franklin Templeton, care ocupă această poziție de 15 ani.
Citește și: Grecii de la PPC cumpără de la Fondul Proprietatea toate activele Enel din România: 130 mil. €
Cum s-a sabotat singur statul la Fondul Proprietatea. Acționar fără drepturi că nu a vărsat banii
În acest context, Newsweek România a încercat să discute cu miniștrii finanțelor despre modul cum a evoluat fondul, banii pe care i-a pierdut statul pentru că n-a fost mult timp acționar cu drepturi depline în fond, dar și despre acuzații că administratorul fondului a blocat investiții semnificative în companii de stat din portofoliu, ca să beneficieze de dividende mai mari.
Citește și: Terenul Aeroportului Băneasa, evaluat de un expert ONRC la 3,8 mld. lei. FP spune că e supraevaluat
„Undeva s-a rupt filmul”
Pentru că n-a acoperit în bani acțiunile pe care le deținea formal, statul român nu a beneficiat de drept de vot până în 2022 și a renunțat la sume importante ca dividende, susține fostul ministru al finanțelor Adrian Câciu.
„Prin lege, încă de la înființare, statul român ar fi trebuit sa fie acționar la Fondul Proprietatea, dar legea nu a fost implementată deoarece statul român, prin Ministerul Finanțelor, nu a virat contravaloarea capitalul social aferent cotei legale (cam 6%). Statul român apărea astfel ca acționar formal, cu capital subscris și nevărsat. Ne putem da seama de ce nu a varsat capitalul social, probabil tocmai pentru a lăsa administratorul fondului (Franklin Templeton) să dispună cum dorește de activele fondului.”
Câciu susține că a încasat rapid și mult mai mult decât contribuția financiară a statului la capitalul social al fondului:
„Când am ajuns ministru de finanțe am procedat la vărsarea capitalului social subscris. Era vorba de vreo 180 milioane lei (hilar, suma mică față de forța pe care a primit-o statul prin această acțiune da a deveni acționar cu drepturi depline la Fondul Proprietatea). Am fost aspru criticat de antecesorii mei, miniștri de finanțe (oare de ce?), dar acest demers a făcut ca, până în iunie 2023, statul român să încaseze dividende de 800 milioane lei de la Fondul Proprietatea. Iar din listarea Hidroelectrica de către Fondul Proprietatea să mai încaseze 1 miliard lei dividend special”.
„De 10 ori investiția”
Conform calculelor sale, Adrian Câciu spune că a recuperat într-un an și jumătate de zece ori investiția:
„Retineți: 180 de milioane de lei virați și am încasat, în doar 18 luni, 1,8 miliarde lei. De 10 ori investiția. Cât ar fi încasat statul dacă făcea acest lucru din 2005? Cum ar fi evoluat companiile în care Fondul Proprietatea e acționar? Dacă statul român, prin Ministerul Finanțelor ar fi fost acționar cu drepturi depline în Fondul Proprietatea. E o întrebare la care ar trebui să raspunda toți miniștrii de finanțe din ultimii 20 de ani (Fondul Proprietatea a fost înființat prin lege în 2005)”.
Miniștrii care l-au precedat n-au răspuns întrebărilor Newsweek pe această temă.
„Ca să fiu elegant o să spun ca a fost o prostie colosală perpetuată 17 ani (n.r. legat de faptul că statul roman nu a pus banii la capitalul social). Iar toți s-au ascuns în spatele sintagmei: "nu sunt bani să virăm capitalul". Nici eu nu i-aș fi avut dacă nu aș fi vrut. Încă de cand am făcut bugetul pe 2022 am prins banii la Ministerul Finanțelor. Cântec și acolo, după ce am virat, Franklin Templeton a încercat să facă opoziție...dar depozitarul central i-a dat cu "flit" și a constatat vărsarea integrală a capitalului”, mai spune Câciu.
Deși forța statului n-ar fi putut fi atât de mare cu cele doar 6 la sută din acțiuni, Adrian Câciu argumentează că ea ar fi crescut semnificativ prin negocieri:
„Mulți ar spune, cum ai putea, cu 6% să influențezi decizia în AGA la Fondul Proprietatea? Prin negociere cu acționarul majoritar al Fondului Proprietatea din perspectiva acționarilor persoane juridice, adică Banca Transilvania, un partener de tradiție al economiei românești, dar și o bancă care chiar se implică în ceea ce investește. (...) Și o rectificare: între timp, Ministerul Finanțelor a ajuns să dețină 10,4% din acțiunile Fondului Proprietatea”.
La 30 iunie 2025, Fondul Proprietatea avea deţineri în 23 de companii, dintre care 5 companii listate şi 18 companii nelistate.
Noi plătim dividende, nu facem investiții
Administratorul Fondului Proprietatea a fost implicat în mai multe scandaluri legate de companiile de stat, unde a refuzat, pur și simplu, să aprobe planurile de investiții pentru a obține dividende mai mari. Astfel, o serie de miniștri ai economiei au scos în evidență faptul că Fondul Proprietatea a blocat în nenumărate rânduri investițiile în companiile de stat deoarece au preferat să scoată dividende.
“Vreau să vă aduc aminte că cei de la Fondul Proprietatea au blocat investițiile de la Salrom (nn- Societatea Națională a Sării). Când am preluat mandatul de ministru al economiei am aprobat o serie de investiții și atunci am reușit să remodificăm fluxurile de producție”, afirma recent Florin Spătaru, fost ministru al economiei.
Statul român a mers o bună perioadă de timp mână în mână cu politica administratorului Fondului Proprietatea. Astfel, la Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB), statul român și Fondul Propritatea au preferat să acorde dividende în loc să aloce bani pentru investiții.
Rezultatul? Aeroportul Henri Coandă arată jalnic, extrem de aglomerat, fără o perspectivă reală de dezvoltare.
„Cu acești bani alocați de CNAB pe dividende, atât către statul român, să plătească pensii și salarii la bugetari, cât și către Fondul Proprietatea, să dea dividende către acționarii lor, am fi putut construi un nou aeroport”, afirmă, cu amărăciune, pentru Newsweek România, o sursă de la vârful companiei de stat.
Un alt scandal de proporții s-a iscat la momentul listării gigantului de stat în producția de energie electrică, Hidroelectrica.
Fondul Proprietatea a intrat în coliziune directă chiar cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) care, în urma unor diferende puternice, a reușit să determine FP să listeze acțiunile Hidroelectrica pe Bursa de Valori București.
“Ne-am tamponat extrem de serios cu cei de la Fondul Proprietatea la listarea Hidroelectrica, când am redus de zece ori numărul de GDR cu care doreau să se ducă să se listeze la bursa de la Londa. În final, nu s-au mai dus și au fost de acord să listeze aceste acțiuni la Bursa de la București”, afirmă o sursă din conducerea ASF pentru Newsweek România.
Nimeni nu comentează
Newsweek România a trimis o serie de întrebări și către Fondul Proprietatea din care am fi dorit să aflăm răspunsuri legate de aceste controverse dintre Fond și companiile de stat, dacă politica acestuia a fost doar pentru a urmări scoaterea de bani din companii în dauna investițiilor.
“Vă mulțumim pentru interesul arătat față de activitatea Fondului Proprietatea și a managerului de fonduri de investiții, Franklin Templeton. Am primit întrebările adresate de dumneavoastră și dorim să vă transmitem că, în acest moment, nu dorim să facem comentarii cu privire la acestea”, a fost răspunsul Fondului Proprietatea.
Am mai trimis întrebări și la zece foști ministri de finanțe, de la Florin Cîțu la Anca Dragu, în prezent șefa Băncii Naționale din Republica Moldova. Toți au tăcut.
La 30 iunie 2025, Fondul Proprietatea avea deţineri în 23 de companii, dintre care 5 companii listate şi 18 companii nelistate.
„O oportunitate economică”
În final, Câciu susține că există o oportunitate economică, în condițiile în care statul are acțiuni în companii alături de fond:
„Dacă statul român e deștept, cu noul administrator, poate trece la listarea acțiunilor deținute de Fondul Proprietatea (FP) la unele companii de stat. Și de ce e mai bine așa? Și nu ar lista statul participația deținută direct? (Avem societăți în care statul, prin ministere, e acționar, dar și FP e acționar la acele societăți). Pentru că, în cazul în care se listează deținerea FP la companiile de stat, încasează dividende actionarii FP (în special persoanele fizice) încasează și statul prin Ministerul Finanțelor și crește și valoarea acțiunii FP.”
Fostul ministru susține că pot fi rezolvate astfel trei probleme:
a. Statul listează societăți (chiar dacă pachetul aferent FP), iar asta înseamnă transparență în administrarea ulterioară a companiilor.
b. Acționarii primesc dividende, adică realizează venituri prezente, iar persoanele fizice acționare ale FP își pot compensa rapid și în profit drepturile.
c. Statul încasează venituri din dividende și reduce presiunea pe deficit. Dar își păstreaza rezerva de acțiuni deținute direct pe care o poate valorifica ulterior.
„Plus că o listare la bursă, dincolo de transparență în administrare aduce și capitalizare suplimentară”, încheie Adrian Câciu.
Fondul Proprietatea are peste 22 de mii de acționari, persoane fizice și juridice, potrivit raportărilor făcute la 30 iunie 2025.
