Premierul Ilie Bolojan spune că urmăreşte modificarea Legii insolvenţei, astfel încât să elimine metoda evaziunii fiscale prin insolvenţe în cascadă.
La obiect, Bolojan a spus astfel: Legea insolvenței trebuie corectată, pentru a combate obiceiul unor firme de a folosi această procedură pentru a evita plata datoriilor către stat și furnizori.
Declaraţia a fost făcut de actualul premier, iniţial, încă de când era lider interimar PNL şi preşedintele Senatului României.
ANAF este vinovată pentru insolvenţele în cascadă. Ce trebuie făcut pentru stoparea lor?
“Avem restanțe mari la TVA, avem insolvențe în cascadă, și eu cred că se impune modificarea Legii insolvenței, (n.n.: insolvenţă) care e un accident în economia capitalistă, dar la noi a devenit un fel de cascadă, e o cutumă.
Adică, se intră în insolvență, se generează pierderi, după care se înființează o nouă firmă și statul rămâne cu sumele neîncasate și competiția este distorsionată. Deci, acest pachet trebuie făcut”, a spus Bolojan.
El a insistat că “nu trebuie să ne creștem veniturile prin creșteri de taxe, ci trebuie să le creștem prin încasarea celor pe care le-am stabilit deja și nu le încasăm”, conform Ştirile ProTV.
Citeşte şi:
Cu alte cuvinte, scenariul prefigurat de Bolojan ar fi următorul: un individ sau un grup de indivizi ajung să controleze o firmă. Fac datorii, apoi o duc în insolvenţă.
Mută afacerea sau afacerile pe altă firmă, fac alte datorii, după acelaşi tipic ca şi prima dată, după care, la momentul la care s-au copt condiţiile, din punct de vedere al insolvenţei, recurg iar la aceasta şi tot aşa.
Cum se poate ieşi dintr-o astfel de situaţie? "Nu insolvenţa e de vină, prin Legea insolvenţei. De vină este ANAF", afirmă analistul economic Sorin Dinu.
Citeşte şi:
O companie nu poate să strângă datorii fiscale foarte mari dacă Fiscul este cu ochii pe ea, explică Dinu. Într-un ANAF-ul digitalizat, în care se fac analize cu Big Data, orice risc de insolvență, de acumulare de datorii fiscale este văzut.
ANAF trebuie să intervină din vreme, adică nu să aştepte să se strângă 30 de miliarde de lei datorii şi să se ajungă la insolvenţă.
"Păi, dacă firma a funcționat, s-a finanțat prin datorii fiscale, avea probleme de funcţionare... tu, în calitate de creditor, trebuie să te duci la contribuabil.
Citeşte şi:
Să vezi ce-i de făcut. Ori îi ceri tu insolvența, într-o manieră astfel încât suma să poată fi recuperată, ori te duci şi discuţi cu el un plan de reeşalonări, astfel încât acel debitor să-și continue activitatea", spune analistul economic.
E treaba ANAF, subliniază acesta, să fie proactiv, pentru că, la toate firmele astea care intră insolvență ca scape de datorii, nu se strâng acele datorii decât din cauza inacțiunii ANAF, în perioada de acumulare de datorii fiscale.
Exemple de companii care au acumulat astfel datorii, până au ajuns în insolvenţă, fără să vină Fiscul şi să intervină la timp?
Oltchim, CNH Petroşani. Două eşecuri decorate cu insolvenţă
Sunt notorii. Oltchim a dispărut astfel, intrând în insolvenţă în anul 2013, după ce acumulase datorii de 800 de milioane de euro, şi a ajuns să fie cumpărat de Chimcomplex Borzeşti.
Compania Națională a Huilei (CNH) Petroșani a fost în pericol de insolvență, în anul 2010. Această situație a fost legată de datoriile mari pe care le avea și de dificultățile financiare cu care se confrunta.
Unul dintre motivele principale ale acestei situații a fost datoria pe care Complexul Energetic Hunedoara (CEH) o avea către CNH. CEH este o companie înfiinţată în septembrie 2012 prin fuziunea centralelor perdante Deva şi Paroşeni
În anul 2014, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă a doua oară. Principalul motiv a fost că societatea a fost căpuşată prin aşa-numita metodă a "băieţilor deştepţi din Energie".
Mai curând Legea evaziunii fiscale trebuie modificată
Pentru a evita insolvența CNH, s-a încercat o soluție prin care datoria CE Hunedoara urma să fie preluată de stat, dar nu este clar nici acum dacă această soluție a fost implementată cu succes.
"Probabil că Guvernul are în minte să introducă în Legea evaziunii fiscale o prevedere expresă, care să trimită la falimentarea intenţionată şi să considere o astfel de faptă evaziune fiscală", spune consultantul fiscal Dan Schwartz, managing partner RSM România.
"Oriccum, cred că aşa era tratată şi în momentul de faţă, deci că este nevoie mai mult de aplicarea legii, decât de schimbarea ei", adaugă Schwartz.
Prezumţia de nevinovăţie
De obicei, este vorba despre firme plătitoare de TVA, care adună sume mari de bani, pe care le folosesc ca să se finanţeze, în loc să le dea statului.
Dar cum stabileşti că o anumită procedură de insolvenţă este o trimitere intenţionată în insolvenţă, pentru a se eluda plata dărilor la stat?
Dan Schwartz: "Atunci când este vorba despre o infracţiune, cel care acuză trebuie să demonstreze existenţa infracţiunii. Funcţionează principiul de nevinovăţie.
Hidrocentrala Porţile de Fier 1, din Hidroelectrica, societate intrată a doua oară în insolvenţă în anul 2014 - Foto: INQUAM PHOTOS/Cornel Putan
Aici este o problemă de aplicare a legii. Nu e uşor, dar presupune să avem în ANAF persoane competente şi capabile.
Să înţeleagă cum funcţionează mecanismele falimentul şi după aceea să aplice legislaţia aşa cum este acum.
Şi aşa cum va fi, pentru că, probabil că se vor înăspri prevederile, atât cele ale Legii Fiscale, cât şi ale Legii insolvenţei".
