Cifrele însă nu pot fi foarte exacte, din motive obiective: sunt prea mulţi factori de intrare. Ceea ce aflăm totuşi este că ordinul de mărime al plăţilor la care se angajează statul român este mare. Nu ştim exact cât de mare.
Deocamdată de exemplu nu ştim câte autovehicule sunt înmatriculate în România, la zi. În evidențele DRPCIV, la 31 decembrie 2019, figurau 8.749.390 de vehicule. Potrivit unei cercetări INS, 78,1% aparțineau persoanelor fizice.
Citește și: Stadiul lucrărilor la cei 100 kilometri de autostradă promiși de Grindeanu. De ce vor fi mai puțini
Am eliminat din calcul maşinile persoanelor juridice.
Să scoatem astfel din calcul vehiculele de peste 3,5 t, ca dubele, camionetele şi camioanele grele, care consumă mult, precum şi autoturismele de la entităţile juridice. Statul marca în consecinţă la subvenţia aceasta.
Ce rămâne sunt cam 6,833 milioane de vehicule proprietate personală. Să presupunem acum că media plinurilor la aceste maşini, în general autoturisme, este de două lunar.
Un plin, la maşina mică tipică, este cam de 50 l. La fiecare plin, din vara acestui an, până în prezent, statul român a plătit 25 de bani din subvenţie, restul de 25 de bani fiind suportat de benzinari.
Citește și: Guvernul dorește modernizarea canalelor Dunăre-Marea Neagră și Poarta Albă-Midia: Pentru navigație
De când a apărut subvenţia, fiecare dintre cei 6,6 milioane de proprietari persoane fizice de maşini din România ar fi golit conturile statului român cu echivalentul a 12 plinuri. Adică 25 bani/l x 50 l x 12 plinuri = 150 lei/an.
La 6,833 milioane de maşini, în şase luni, se adună plăţi de la stat, pe subvenţia aceasta, de 1.024,95 de milioane de lei, adică de puţin sub 205 milioane de euro.
Să ne facem o imagine asupra ordinului de mărime şi a ce anume se poate face cu aceşti bani.
De 200 milioane de euro s-a putea face între 10 și 20 de km de autostradă. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a avizat favorabil indicatorii tehnico-economici ai tronsonului Bacău – Pașcani din autostrada A7, investiția fiind estimată la aproape 6,3 miliarde lei pentru 77,4 km. În euro, ar însemna un cost mediu de circa 16 milioane euro/km.
Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului montan de pe Valea Oltului, secțiunea 2 de pe A1 Sibiu - Pitești, a fost semnat luni cu o asociere de firme din Turcia pentru circa 860 de milioane de euro. Secțiunea are 30 de km, astfel că un kilometru va costa aproape 30 milioane de euro.
Există și porțiuni de autostradă de câmpie care pot ajunge la 10 milioane euro pe kilometru.
Dacă am face un spital?
Construcţia unui spital cu 462 de paturi costă 90 de milioane de euro, conform celor spuse de Minnisterul Sănătăţii. Cu bani economisiţi prin neplata subvenţiei la carburanţi, în următoarele şase luni, faci două spitale.
Din cei 205 milioane de euro calculaţi de noi, mai rămân 25 de milioane de euro. Ce să faci cu ei? Un dispozitiv RMN poate fi achiziţionat la un preț între 30.000 de euro şi 500.000 de euro. Fie chiar şi dacă vei cumpăra numai modelul cel mai scump, tot aduci în sistemul de sănătate 50 de dispozitive noi, pe care le distribui în întreaga ţară. Evident, preţurile diferă, pentru că vorbim despre achiziţii publice, dar ordinul de mărime acesta este.
Un alt criteriu de comparaţie este cât a costat Spitalul Oncologic pentru Copii, care tocmai este gata, realizat din donaţiile românilor: 43 de milioane de euro, adică în jur de 215 milioane de lei. Pentru un superspital, cum este cel pe care Asociaţia "Dăruieşte Viaţă" îl va dona acum Spitalului de Copii "Marie Curie".
Cu banii adunaţi de asociaţia pomenită, construieşti cinci spitale de acest tip. Sau poți face 20 de kilometri de autostradă.
Statul poate investi în Sănătate, dar şi în industrie. Să facem şi un alt calcul posibil. Valoarea a 50% din schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este de maximum 3 milioane de euro, pentru fiecare aplicant admis.
Cu 205 milioane de euro, faci un program întreg de ajutoare de stat, cu cel puţin 70 de beneficiari.
În vremuri de efort bugetar susţinut, pe teme dedicate şi foarte delicate, în unele cazuri, cel mai bun contabil-şef al ţării ar trebui să fie un om cu arici la buzunar.
