Cresc sau scad anul viitor ratele la bănci? Ce se va întâmpla cu indicele Robor şi IRCC. Totul depinde de creşterea sau scăderea inflaţiei şi, în general, de legătura dintre inflaţie şi dobânda de referinţă a BNR.
Mai apoi, depinde ce fel de credit ai. Dacă este unul cu dobândă fixă, conform contractului de credit, este mai bine.
Cresc sau scad anul viitor ratele la bănci?
Dacă este un credit cu dobândă variabilă, lucrurile devin ceva mai complicate. Pe scurt, dacă inflaţia va creşte din nou, creditul se va scumpi, iar indicele Robor şi IRCC vor creşte şi ei iar, decalaţi cu vreo şase luni unul de celălalt, ca şi la puseul inflaţionist care acum tocmai se calmează.
Dar, dacă creditele cu dobândă fixă sunt mai avantajoase pentru creditaţi, atunci de ce s-au dat aşa de multe credite cu dobândă variabilă? Pentru că ponderea acestor contracte de credit, în ofertele băncilor, este în favoarea celor cu dobândă variabilă.
Iar asta nu pentru că aşa sunt băncile, rele, ci pentru că clienţii, în vremuri de inflaţie scăzută, deci în care Banca Centrală menţine o dobândă de referinţă mică, au credite cu dobândă mai mică, dar variabilă, în sensul că, odată cu creşterea inflaţiei, dobânda creşte mult.
Mediana
Când lumea e prosperă, creditele cu dobândă fixă nu sunt atractive, pentru că acea dobândă fixă este calculată ca o dobândă medie, estimată de experţi între minima din vremuri de prosperitate, când banii sunt ieftini, şi maxima de inflaţie, când banii se scumpesc, astfel încât banca să nu piardă.
Dar de ce a apărut acest IRCC, în locul indicelui Robor şi de ce pare mai avantajos decât Robor, când nu este? Indicele IRCC a fost compromisul făcut de BNR cu cabinetele PSD, în timpul lui Liviu Dragnea.
Scopul a fost continuarea legării creditării de realitatea pieţei bancare. Indicele Robor se forma (şi se formează) pe piaţa bancară, în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta de bani dintre bănci, de pe aceasta.
Citeşte şi: Semne de criză pe piața imobiliară. Împrumuturi, reduse sever, creditele neperfomante au crescut
IRCC face acelaşi lucru pentru stabilirea dobânzii la credite, numai că este decalat cu şase luni faţă de Robor. Acesta continuă să fie reglatorul pieţei interbancare.
Aşadar, la finalului oricărui puseu inflaţionist, efectul indicelui Robor sau IRCC asupra scumpirii creditului e acelaşi, doar că ai, ca creditat, un interval de vreo şase luni în plus ca să gestionezi efortul financiar suplimentar de făcut, în puseul inflaţionist.
BNR şi orice bancă centrală reacţionează de regulă, pentru a calma inflaţia, scăzând cererea de bani, prin creşterea dobânzii de referinţă (numită şi dobândă-cheie). Rezultatul este că băncile măresc dobânzile la oferta de credite, făcându-le mai greu accesibile şi calmând inflaţia.
Citeşte şi: Ce se va întâmpla cu ROBOR și IRCC în 2024. Ce anunț important au făcut băncile pentru cei cu rate
Dar care ar putea fi cauzele unui apropiat puseu inflaţionist? Mai ales că inflaţia scade peste tot, în statele occidentale, care au luat măsuri de salvgardare a acesteia.
Pe primul plan, ar fi efectul măsurilor fiscale luate de Cabinetul Ciolacu, care induc inflaţie. Există un cumul de taxe şi impozite care induc inflaţie. În momentul în care vinzi un produs sau un serviciu şi eşti taxat, pentru a-ţi reconstitui rata profitului de dinainte de mărirea taxei, ori a impozitului, măreşti preţul. Adică inflaţie.
Un alt factor inflaţionist indus de Cabinetul Ciolacu este reprezentat de creşterile de pensii, salarii, plăţile în devălmăşie pe vouhere, alocaţii şi alte ajutoare sociale. Asta înseamnă să arunci lichiditate în piaţă, adică bani fără acoperire.
Crizele suprapuse
Efectul este desigur din nou inflaţia. Ne gândim inclusiv la faptul că este o politică deliberată, pentru că o creştere a inflaţiei duce la scăderea deficitului, şi invers. Or, acum Guvernul are o mare problemă cu deficitul bugetar excesiv.
Mai apoi, sunt alţi factori externi. Războiul Israel - Hamas este unul, care poate induce pusee inflaţionist.
Dar o eventuală lebădă neagră, de genul unui eventual conflict, în care Venezuela să încerce să ocupe estul Guyanei, bogat în petrol, a cărui exploatare începe în anii următori, poate duce la scumpirea ţiţeiului, care poate duce astfel la scumpirea tuturor produselor şi serviciilor bazate pe energetica petrolului.
Citeşte şi: Un nou maxim istoric. ROBOR-ul a urcat la 6,93% pe an. Tot mai mulți români trec la IRCC
Nu ar fi prima dată când un Guvern a ajutat România să fie slabă, vulnerabilă în criză. Exact înainte de Criza subprimelor, din anii 2008 - 2009, Cabinetul Tăriceanu 2 a mărit pensiile şi salariile bugetare, pe fondul existenţei banilor ieftini precriză.
Apoi criza a început, masa monetară s-a contractat şi Cabinetul Boc 1 a fost obligat să taie salariile bugetare şi să impoziteze pensiile.
