Liderul PNL, optimist, explică motivele pentru care liberalii au votat noua lege a pensiilor: veniturile la buget vor creşte anul viitor suficient.
Nicolae Ciucă a arătat că, după ce iniţial, în spaţiul public, au fost prezentate date care arătau că majorările pensiilor nu vor fi sustenabile, calculele finale au arătat că impactul bugetar nu se ridică la acel nivel.
Ciucă, optimist: Veniturile la buget vor creşte
Ciucă prezintă cifre optimiste, care arată creştere economică şi o majorare a veniturilor la buget şi a PIB, care să susţină aplicarea legii, care prevede pensii majorate de două ori, anul viitor.
”În tot acest proces, prin care legea a ajuns să fie aprobată în Parlamentul României, au fost o serie de discuţii, care au fost generate de informaţii, care nu au fost tocmai corecte, la momentul difuzării lor.
Una dintre aceste informaţii a fost că pensiile vor fi majorate cu 40%, ori, procentul de 40%, pe calculele discutate iniţial, ducea la alte sume.
Citeşte şi: Creșterea pensiilor ar putea produce dezechilibre în buget. Ce măsuri poate lua Guvernul
Noi ştiam că, în conformitate cu legile în vigoare, de la 1 ianuarie urmau să fie indexate pensiile cu indicele de inflaţie, adică 13,8%, şi lucrul se întâmplă, banii erau deja prevăzuţi în proiectul de buget, şi noua Lege a pensiilor urma să fie aplicată de la 1 septembrie.
Ca atare, valoarea, anvelopa pensiilor pentru anul 2024 nu putea să fie cu 40% mai mare, în condiţiile în care legea se aplică de la 1 septembrie, deci pe ultimele patru luni.
Şi a mai apărut şi o valoare nominală, discutată în spaţiul public, de 55,6 miliarde de lei, care de asemenea a fost mult peste valoarea pe care noi o agreasem în discuţiile şi analizele din interiorul Coaliţiei.
Citeşte şi: Panică, după zvonul că nu ar fi bani de creșterea pensiilor cu 40%. Explicația minstrului muncii
Şi atunci, prima reacţie a fost: staţi, să vedem de unde sunt banii ăştia şi cum facem ca această lege să fie sustenabilă.
În final, ne-am clarificat şi am văzut că, de la 1 septembrie, până la finele anului, valoarea nominală a aplicării legii este de 10 miliarde.
În anvelopa totală, pentru anul 2024, discutăm de 25 de miliarde. Deci, practic, mai era nevoie de încă 10 miliarde”, a afirmat Nicolae Ciucă, conform News.ro.
23%
În realitate, creşterea pensiilor pentru anul 2024 nu va fi de 40%, ci de aproximativ 23%. Ciucă a prezentat calcule optimiste, care arată o creştere a economiei şi a valorii Produsului Intern Brut.
”De unde sunt aceşti bani? Din ceea ce ştiu, veniturile totale, în anul 2023, sunt în sumă de 491 de miliarde.
În anul 2024, valoarea este de 536 de miliarde, deci rezultă un plus la veniturile totale la buget de 45 de miliarde. Ca atare, cele 10 miliarde vor fi din această sumă, de 45 de miliarde.
Plata, din creşterea economică
Problema apare în anul 2025, când discutăm de o valoare nominală a bugetului pentru pensiile publice, în tot anul, de aproximativ 33,1, dacă reţin bine cifrele, miliarde de lei”, a spus Ciucă.
Întrebat de unde ar urma să vină banii, pentru a acoperi aceste sume, liderul PNL a arătat că prognozele arată o creştere cu 3% a economiei, în anul viitor, iar în anul 2025 este estimat un PIB în valoare nominală de 1.773 de miliarde de lei, mai mare cu 200 de miliarde de lei, faţă de valoarea estimată a PIB-ului, din 2024.
În anul 2008, când era ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian a acceptat o creştere a punctului de pensie, motivată de faptul că în anul 2009 va exista creştere economică, iar aceasta va duce la un excedent în bugetul de pensii.
În anul 2009, România a intrat în recesiune tehnică.
