Bursa salariilor în România: sudor – 5.500 lei, electrician – 8.000 lei. Cine ia 35.000 lei?
Bursa salariilor în România arată discrepanțe foarte mari între regiuni și domenii. Dacă un sudor poate ajunge până la 5.500 lei net, un electrician poate lua și 8.000 lei net, iar un programator junior pornește de la circa 7.500 lei net.
Piața muncii din România rămâne puternic fragmentată în 2025. În timp ce salariile medii din județe precum Vaslui, Vâlcea sau Vrancea abia ating 4.000 lei net, în București și Cluj media urcă la peste 6.000 lei net, iar în pozițiile de top din IT și financiar veniturile ajung chiar la 35.000 lei net pe lună.
Citește și: Salariu de 50.000 €/an pentru românii care știu această meserie. Unde trebuie să se angajeze?
Bursa salariilor în România: sudor – 5.500 lei, electrician – 8.000 lei. Cine ia 35.000 lei?
Transporturile și meseriile tehnice continuă să ridice ștacheta salarială: șoferii internaționali de TIR câștigă între 9.000 și 15.000 lei net, electricienii ajung la 6.000–8.000 lei, iar sudorii și operatorii CNC la 4.500–5.500 lei.
În zona white-collar (gurelelor albe, n.red), un specialist AI/ML obține 15.000–25.000 lei net, iar un CTO sau Director Financiar poate ajunge la 35.000 lei.
La nivel entry-level, un programator junior câștigă între 1.500 și 2.500 euro net, iar un customer support care cunoaște limbi nordice poate obține între 6.500 și 9.000 lei net, potrivit unei analize Prohuman APT, citată de Mediafax.
Citește și: Ce pensie de mizerie a primit un pensionar după 36 ani munciți pe salariul minim? O rușine națională
Decalajele salariale dintre regiuni și sectoare, mari
Specialiștii avertizează că, deși există creșteri salariale moderate pentru a compensa inflația, decalajele dintre regiuni și sectoare rămân mari, de până la 30–40% pentru aceleași posturi. Recrutarea devine tot mai dificilă: un post blue-collar durează acum 4–6 săptămâni pentru a fi ocupat, iar în IT și inginerie procesele ajung frecvent la 2–3 luni.
„Schimbarea vine și dinspre noile generații. Tinerii refuză programele rigide și schimburile, cer predictibilitate, autonomie și oportunități reale de creștere.
Angajatorii care nu ajustează politicile interne: program, selecție, beneficii, pierd rapid accesul la candidații potriviți. Transporturile și tehnologia trag în sus grilele salariale, în timp ce sănătatea și construcțiile rămân sub presiunea deficitului de personal.
Diferențele dintre București și Cluj, pe de o parte, și județele cu salarii minime, pe de altă parte, confirmă un ritm de dezvoltare neuniform.
În cursa pentru forța de muncă înalt calificată, câștigă companiile care combină salariile competitive cu flexibilitate, procese rapide de recrutare și stabilitate”,explică Ionela Borșan, Recruitment Manager.
