Bombă pe piețele valutare: De ce a intervenit SUA, pentru a salva yenul japonez din prăbușire?
O mișcare rară coordonată între Washington și Tokyo a zguduit bursele mondiale. Statele Unite au început să cumpere masiv yeni, pentru a stopa prăbușirea monedei nipone, o intervenție istorică menită să protejeze titlurile de stat americane și stabilitatea globală.
Piețele financiare internaționale traversează un moment de cotitură tectonică după ce Departamentul Trezoreriei SUA a trecut la achiziții directe de yeni japonezi.
Această intervenție bilaterală extraordinară vine ca răspuns direct la deprecierea severă a monedei Japoniei, care amenința să atingă minime istorice ale ultimilor 40 de ani, în raport cu dolarul american.
“The United States bought the Japanese yen for the first time in more than a decade as “a signal of friendship,” President Donald Trump said Sunday.”, confirmă publicațiile de business.
Bombă pe piețele valutare: De ce a intervenit SUA, pentru a salva yenul japonez din prăbușire?
Dincolo de retorica diplomatică a „prieteniei” dintre cele două superputeri economice, dedesubturile mișcării sunt profund pragmatice și au legătură cu datoria suverană a Americii.
Japonia este cel mai mare deținător străin de titluri de stat americane (Treasuries), controlând active de peste 1,14 trilioane de dolari.
„Pe măsură ce yenul s-a slăbit la 164 yeni/ dolar, investitorii și autoritățile japoneze s-au confruntat cu riscul de a vinde titluri de stat ale Trezoreriei SUA, pentru a strânge dolari și a asigura lichiditatea în yeni”, explică analiștii preluați de Anadolu Agency.
Citeşte şi: Japonia va propune crearea unei rezerve comune de minerale critice la summitul G7 de la Evian
Pentru a evita un val masiv de vânzări de obligațiuni americane, din partea Japoniei - care ar fi aruncat în aer randamentele din SUA, scumpind creditele ipotecare și costurile de împrumut pentru companii - Trezorezia Americană a preferat să acționeze preventiv.
Coordonarea secretă s-a finalizat printr-o rețea de execuție rapidă de pe Wall Street, marcând un precedent major pentru piețele valutare din ultimii 15 ani.
“Banca Rezervei Federale din New York a vândut euro pentru yeni, în numele Trezoreriei SUA, prin Goldman Sachs și Morgan Stanley”, subliniază sursele citate de CNBC.
Alianța valutară dintre Fed și Banca Japoniei a lovit direct în speculatorii care pariaseră pe prăbușirea continuă a yenului.
Pentru a finanța operațiunea de sprijin fără a perturba piața obligațiunilor, Trezoreria SUA a facilitat un mecanism de tip repo, prin intermediul Rezervei Federale.
Japonia a accesat linia de finanțare FIMA (Foreign and International Monetary Authorities), de la Fed. Acest instrument permite obținerea de lichiditate în dolari, gajând titluri de stat americane, fără a fi nevoie de vânzarea lor efectivă pe piața liberă.
Citeşte şi: Decizie de ultim moment: Europa și Japonia acționează pentru stabilizarea energiei
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trasat un plan inițial, care prevedea achiziții cuprinse între 5 și 10 miliarde de dolari în yeni, pentru stabilizare.
Combaterea carry trade-ului și efectele războiului din Iran
Mai întâi, trebuie să explicăm ce este acest carry trade. Este o strategie financiară, în care un investitor împrumută bani, într-o monedă, cu o rată a dobânzii scăzută, și îi plasează în active denominate, într-o monedă cu o dobândă ridicată, profitând de diferența (spread-ul) dintre cele două dobânzi.
Slăbiciunea cronică a yenului fusese exacerbată în ultimele luni de decalajul uriaș de dobândă dintre SUA și Japonia, dar și de tensiunile geopolitice globale.
Investitorii internaționali s-au împrumutat masiv în yeni, cu dobândă mică, pentru a investi în active cu randament ridicat în dolari. Adică speculând pe căderea yenului, din care urmau să câştige enorm.
Războiul din Iran a generat o explozie a prețurilor la energie și combustibili, lovind dur balanța comercială a Japoniei, o țară dependentă total de importurile de resurse.
Intervenția comună a forțat o apreciere rapidă a yenului cu aproape 0,8%, în doar câteva minute de la lansarea ordinelor, provocând pierderi majore fondurilor speculative care mizaseră pe căderea yenului.
Este şi o lecţie exemplară pentru cei care inventă tot felul de cabale, afirmând că speculaţiile pe lei, care au existat de-a lungul timpului, urmăreau distrugerea României. Aceşti afacerişti urmăresc un singur lucru: să facă profit.
