"Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar uşor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare.
Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite - şi să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-şi accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei", transmite BNR.
Citește și: Toate voucherele pe care românii le pot primi de la guvern. Unele ajung și la 50.000 de lei
Conform BNR, descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 şi din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor - cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior, relatează Agerpres.
BNR aruncă „bomba”. Taxele și impozitele mărite de Guvern vor crește inflația în 2024
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din creşterile de taxe şi impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potenţial suplimentate în perspectivă, dar şi din evoluţia cotaţiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
De asemenea, BNR notează că incertitudini şi riscuri notabile rămân asociate însă şi conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 şi posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar şi implicaţiile potenţiale ale noii legislaţii privind pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
Citește și: Cu ce procent infim cresc în mod real pensiile la 1 ianuarie, după ce alimentele s-au scumpit cu 10%
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiului din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Potrivit băncii centrale, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
BNR a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an
În şedinţa de miercuri, 8 noiembrie 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an.
Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00% pe an.
De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
