Mai multe informaţii vin dinspre mediul guvernamental şi ele sunt din surse oficiale.
Austeritatea bugetară nu se va concretiza
Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirmă că este o sfidare să-i vedem pe "acei tineri pensionari” reangajaţi la stat, uneori pe aceeaşi funcţie, pentru a cumula mai multe venituri.
El atrage atenţia că restul cetăţenilor muncesc din greu, pentru un salariu, sau au muncit o viaţă, pentru a-şi câştiga cuvenita pensie”. ”Solicit deci o curăţenie generală în cheltuielile publice. Nu tăiem nimic de la investiţii”, mai spune Ciolacu.
De exemplu, ar trebui eliminate "toate acele bonusuri de lungă durată” din sectorul bugetar”.
Citeşte şi: Ciolacu vrea să taie sporurile „imorale”. Cele mai mari sunt la Guvern- 2000 lei/lună, Senat - 3.000
"La 50 de ani, ai experiență care să ducă la un act mai bun în Justiție", spune pe de altă parte ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, referindu-se la valul de pensionări din sistemul judiciar, care duce la mărirea sarcinii pensiilor speciale asupra deficitului bugetului de pensii.
În finbe, liberalul Marcel Boloş (MIPE) spune: "Avem maai multe scenarii posibile". Dar acestea sunt puţin probabile. Scopul ar trebui să fie consolidarea fiscală, adică mărirea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, pentru calmarea deficitului.
În ultimii ani, singura încercare a Guvernului de a face un fel de consolidare fiscală a fost cea a Cabinetului Orban, când Florin Cîţu era ministrul Finanţelor, apoi a Cabinetului Cîţu, când ministrul Finanţelor era Dan Vâlceanu.
Citeşte şi: Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, admite că zborurile Tarom sunt scumpe și proaste
În ambele guverne, singura metodă de consolidare fiscală a fost aşteptarea ca creşterea PIB să micşoreze deficitul, în combinaţie cu mărirea veniturilor la buget din taxe şi impozite.
Dar aceasta nu poate fi realizată prin controale la contribuabilii obişnuiţi, persoane fizice sau juridice, ci prin operaţiuni de politici susţinute, care dau rezultate pe termen mediu şi lung.
Informatizarea sistemului fiscal...
... este una dintre soluţii.
Introducerea sistemului informatic SAF-T pe deplin este mereu amânată de Finanţe. În Polonia, a dus la rezultate fabuloase, sărind încasările de TVA la peste 90%, faţă de estimatul calculat.
Un alt efect al informatizării Fiscului ar fi monitorizarea în timp real a preţurilor de transfer. Astăzi, inspectorii de preţuri de transfer ai Fiscului ling dosare timp de şase, la sediul unei companii mari, comparând cifrele.
La o companie ca OMV Petrom, dosarele cu preţuri de transfer pe câteva luni înseamnă mulţi metri liniari de fişete. Dacă sistemul este informatizat, ce se face în şase luni, cu creionul chimic, se rezolvă informatic în câteva minute, de la sediul Fiscului.
Miza pe banii negri
Nimeni nu ştie exact câţi bani negri s-au sifonat astfel în paradisuri fiscale. Uneori, cu ocazia Panama Papers de exemplu, se ridică un colţ al cortinei. Nu e vorba despre transnaţionale, ci despre orice firmă mare, indiferent unde e originată.
Informatizarea sistemului ar duce la creşterea spectaculoasă a veniturilor la buget. Dar nu acum, nici în şase luni, ci în câţiva ani. Dar afaceriştii care scurg bani în off-shore-uri sunt legaţi de partidele aflate la guvernare.
Astfel, actanţii acestora nu au interesul să informatizeze sistemul. În campania electorală, banii scurţi se întorc la partide, prin sponsorizări de diferite feluri.
Debirocratizare
Nimic nu s-a schimbat din anul 2006, doar structura insituţiei guvernamentale. În 2006, Cabinetul Tăriceanu avea un guvern paralel, subordonat direct premierului şi Guvernului. Era vorba desspre zeci de agenţii, marea lor majoritate consumatoare de bani.
Printre puţinele care aveau veniturile mai mari decât cheltuielile era ANRC (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii).
În total, structura aceasta arborescentă, necontrolabilă, la care fiecare şef de agenţie era despot şi stabilea bugetul de capul lui, era de aproape 800 de milioane de euro. Credem că cifrele de atunci sunt mici copilării faţă de cele de acum.
Audit
Expertul în management Valentin N. Ionescu, fost ministru al privatizării în anii 90, ne-a explicat că institutţia guvernamentală ar trebui să treacă printr-un audit.
Aceasta pentru a se vedea ce instituţii se calcă pe funcţii între ele şi cum se pot desface nodurile funcţionale din interiorul instituţiilor, de la Secretariatul General al Guvernului, până la ultima deconcentrată din Maramureş.
Nici până acum nu s-a făcut acest lucru. Cel mai simplu acum e să debirocratizezi prin informatizare.
Mutarea birocraţiei în autostrada informatică
Dar, dacă nu simplifici sistemul, muţi costurile cu personalul în costuri cu infrastructura, arată experienţa americană, cu IRS - fiscul din SUA.
Ultima dată când un ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a încercat ceva, a fost când a încercat să desfacă nodul bonusurilor şi primelor ilegale din Minister.
În câteva ore, toţi salariaţii din str. Apollodor au ieşit în faţa instituţiei, în frunte cu directorii şi totul s-a dezumflat. De aceea, nu credem că se va face nici acum ceva, chiar dacă presiunea absorbţiei banilor din PNRR este anormă.
Bonus: acum vreo câţiva ani, la Centrul Naţional de Informatică din acelaşi minister, problema nu era atât căblăraia în devălmăşie, ce se încurca pe jos, în praf şi delăsare, ci faptul că serverele erau folosite incorect, sub capacitatea lor de lucru.
