Aceasta presupune atât reduceri de cheltuieli și restructurări la nivelul instituției, cât și demararea unor proiecte de digitalizare și eficientizare a activității, diversificarea atribuțiilor și modernizarea legislației, la nivelul celor trei piețe reglementate și supravegheate.
Bugetul ASF a înregistrat anul trecut un excedent de 6,9 milioane de lei, după ce în anul precedent se consemnase un plus bugetar de numai 0,3 milioane de lei, arată datele execuției bugetare a Autorității.
ASF trece printr-o reformă instituțională: reducerea cheltuielilor, digitalizare, diversificare
Mai mult, începând cu 2024, ASF a achitat la bugetul statului și taxa specială de 33% din valoarea veniturilor curente obținute din încasarea tarifelor-cotelor curente, care s-a ridicat pentru primele trei trimestre ale anului trecut la 53,5 milioane de lei.
Pentru anul acesta, se estimează că valoarea taxei speciale plătită la bugetul de stat se va ridica la aproximativ 82 de milioane de lei, potrivit datelor obținute de Newsweek.
Cheltuielile cu retribuțiile personalului au scăzut cu 12%, de la 161,2 milioane de lei în 2023 la 142,1 milioane de lei în 2024, nivelul fiind similar cu cheltuiala aferentă anului 2020.
Citeşte şi: VIDEO Gabriel Avrămescu (ASF): Discutăm cu Electrica despre accesul clienţilor acesteia la PAID
Mai mult, ponderea în buget a cheltuielilor cu personalul s-a redus până la 62%, în 2024, de la 82%, în 2020, și 79%, în 2023, mai arată datele privind execuția bugetară a ASF.
Reducerea cheltuielilor cu personalul este justificată, în bună măsură, de eliminarea mai multor prime și beneficii incluse în vechiul contract colectiv de muncă (CCM), expirat în februarie 2024.
Potrivit datelor noastre, salariații și conducerea ASF nu au ajuns până în prezent la niciun acord privind încheierea unui nou CCM, astfel că pachetul salarial al angajaților Autorității s-a subțiat simțitor. În acest moment, angajații ASF încasează 12 salarii pe an, potrivit informațiilor noastre.
Citeşte şi: Fondurile de pensii private obligatorii, creștere majoră în 2024. ASF, despre activele acestora
Mai mult, schema de personal a suferit ajustări în ultima perioadă – de la 540 de angajați în ianuarie 2023 la 504 în ianuarie 2025.
Dacă la momentul înființării ASF, în anul 2013, se putea afirma că angajații instituției încasează salarii de top, în timp, situația s-a schimbat, întrucât retribuțiile la nivelul personalului din ASF nu au crescut în ritm cu cele din piețele financiare.
Autoritatea are – cu foarte puține excepții – numai salariați cu studii superioare, fie că vorbim de studii economice, juridice sau de IT.
Potrivit informațiilor din piață, nivelul salarial mediu al angajaților ASF se ridică la 11.500-12.000 de lei net, în linie cu remunerațiile încasate de salariații entităților active pe cele trei piețe reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Nu trebuie ignorat faptul că piețele financiare din sfera ASF sunt unele complexe, cu spețe complicate, pentru care instituția are nevoie de specialiști foarte bine pregătiți, astfel că e nevoie să îi atragi și să îi menții cu salarii mai mari decât oferă piața.
Mai mult, este esențial ca persoana responsabilă de control (în acest caz, angajatul ASF) să încaseze un salariu mai mare decât cel al angajatului din entitatea controlată (fie pe piața asigurărilor, piața de capital sau a pensiilor private), pentru a elimina orice risc de influențare sau vulnerabilitate etică, în procesul de control.
De unde are ASF bani?
Angajații ASF nu sunt bugetari și nu sunt plătiți din bani de la bugetul statului, din taxele și impozitele plătite de români. Salariile ASF nu generează deficit bugetar pentru că nu sunt achitate de la buget.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este o instituție autonomă, care se autofinanțează, adică își acoperă cheltuielile din încasările de tarife și cote curente de la entitățile pe care le reglementează, autorizează, supraveghează și controlează – cum ar fi cote aferente tranzacțiilor cu instrumente financiare și oferte publice, cote/taxe aplicabile pentru funcționare, pentru supravegherea OPC sau cote încasate de la administratorii fondurilor de pensii private, de la asigurători sau de la intermediarii din asigurări.
În plus, ASF își rotunjește veniturile și din amenzi. Totuși, aceasta nu este o sursă sigură și constantă de venit, ea depinde de rezultatul controalelor efectuate pe cele trei piețe supravegheate – piața de capital, asigurări și pensii private.
Valoarea amenzilor date de ASF în urma controalelor efectuate diferă în funcție de amploarea abaterilor constatate, iar unele dintre ele au ajuns la niveluri-record.
De exemplu, NN Pensii a primit în mai 2017 o amendă-record, în scandalul naționalizării pensiilor, de 750.000 de lei.
Euroins a primit o amendă de 500.000 de lei, pentru întârzieri la plata despăgubirilor pentru RCA, în februarie 2020, și, în martie 2023, chiar în luna în care i-a fost retrasă autorizația de funcționare, a mai primit o amendă de 124.500 de lei.
În plus, în iunie 2021, ASF a amendat City Insurance cu 3 milioane de lei (câte 1 milion lei pentru fiecare membru al conducerii companiei).
Amenzi au fost și pe piața de capital – de exemplu, firma de brokeraj Equity Forex și doi dintre managerii companiei au luat o amendă de 84.000 de lei, în februare 2014.
Extinderea atribuțiilor ASF pentru supravegherea pieței crypto
Chiar dacă nu este vorba de o reducere drastică a schemei de personal (cu 40 mai puțini salariați în ultimii doi ani), acest lucru ar putea aduce și un dezechilibru la nivel de resurse umane, în condițiile în care instituția urmează să preia responsabilități noi, odată cu implementarea Regulamentului MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation).
Implementarea MiCA transformă ASF într-un actor-cheie în reglementarea pieței crypto din România. Autoritatea trebuie să supravegheze această piață așa cum supraveghează în prezent piața asigurărilor, piața pensiilor private și piața de capital.
În plus, ASF are sarcina de a adapta reglementările naționale și de a colabora cu Ministerul Finanțelor și cu Banca Națională a României, pentru a implementa legislația secundară necesară supravegherii pieței crypto.
Fiind vorba despre o piață foarte tehnică și complexă, ASF s-ar putea confrunta cu un deficit de forță de muncă specializat (experți în blockchain, tokenizare, securitate cibernetică).
Rămâne de văzut cum va rezolva ASF această problemă: va face noi angajări de experți, își va pregăti specialiștii din cadrul instituției sau va dezvolta anumite metode de monitorizare și control a activităților crypto? Toate acestea s-ar traduce însă prin creșteri de cheltuieli.
Modernizarea și îmbunătățirea legislației privind piețele financiare nebancare
Încă de la preluarea mandatului, actuala conducere a ASF a demarat un amplu proces de modernizare și îmbunătățire a cadrului legislativ ce guvernează cele trei piețe financiare nebancare.
Pe piața de capital, ASF a propus mai multe modificări care să sprijine emitenții, dar și să atragă și să protejeze investitorii, prevederi ce sunt incluse în Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital din România, pentru perioada 2023-2026.
De asemenea, își așteaptă votul în Parlament un proiect foarte important pentru piața de capital - Proiectul de lege pentru modificarea Legii 24/2027 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, care va consolida piața de capital din România, va spori protecția investitorilor și va înlesni accesul companiilor la capital, cu efecte pozitive asupra dezvoltării economiei locale.
Tot în Parlament își așteaptă votul încă din primăvara anului trecut și Proiectul de lege privind RCA, un segment de pe piața asigurărilor care a stârnit mai multe controverse în ultimii ani, în contextul intrării în faliment al unor asigurători cu probleme – City Insurance și Euroins și, implicit, a creșterii primelor RCA, în urma ieșirii acestor jucători de pe piață.
Transformare digitală din fonduri nerambursabile
Actuala conducere a ASF s-a angajat, în repetate rânduri, că va moderniza instituția, mizând pe tehnologii noi și pe digitalizare. Este un plan ambițios, care trebuie însă pus și în practică.
ASF a anunțat la sfârșitul anului trecut că a depus spre finanțare un proiect important de digitalizate, menit să redefinească modul în care își desfășoară activitatea și interacționează cu piața financiară nebancară.
Cu un buget previzionat de aproape 20 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, proiectul ar reprezenta un pas major pentru modernizarea și eficientizarea funcțiilor de reglementare, autorizare, supraveghere și control.
Este clar că urmează o perioadă de schimbări majore la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară, iar menținerea unui echilibru optim între eficiență și capacitatea de supraveghere va fi esențială pentru viitorul piețelor financiare non-bancare, în ansamblu.
