Moartea lui Toma Caragiu, din 4 martie 1977 în umra prăbușirii imobilului în care se afla avea să aibă un impact tragic și asupra soției sale. E nevoită să fugă din România. Se va stabili în SUA, dar după numeroase încercări.
Pe 4 martie 1977 a avut loc cel mai grav seism din România. Va plăti cu viața marele actor Toma Caragiu.
Toma Caragiu se afla în noaptea cutremurului acasă, alături de Alexandru Bocăneț care îl vizita. La 21.30, blocul Colonadelor 3, unde se aflau cei doi prieteni se va prăvăli, întâi partea de sus, alunecând etaj cu etaj. Întreaga masă a clădirii s-a năruit.
Apartamentul lui Toma, care se afla la etajul al doilea, a rămas aproape intact. în a şasea zi de la căderea cortinei de moloz peste bucureşteni, de sub ruine, din locul unde ar fi trebuit să fie scările blocului, a apărut claia de păr creţ şi grizonat a lui Toma. A fost îngropat a doua zi, pe 11 martie 1977, la Cimitirul “Bellu” din Bucureşti.
Citește și: Toma Caragiu, timidul genial, muncea 17 ore pe zi. Moștenește talentul de la bunică. Moare la 54 ani
Soția lui Toma, Elena se afla, întâmplător, la Sinaia în acea noapte. Povestea lor de iubire a început la Teatrul din Ploieşti, în 1963. Pe atunci, ea era căsătorită cu Paul Ioachim. La rândul lui, Toma Caragiu aparţinea altei femei. El era căsătorit cu Maria Bondar, cu care, însă, nu avea un trai fericit, în ciuda faptului că adoptaseră împreună o fetiţă.
Revenind la acea noapte fatidică. Întâmplarea a făcut ca Elena să plece la Sinaia pentru a se întâlni cu nişte producători.
Soția lui Toma Caragiu, forțată să fugă din țară pentru că nu a murit o dată cu marele actor
În 1977, la șase luni de la tragicul deces al lui Toma Caragiu în cutremurul din 4 Martie, Elena părăsește singură țara, îndreptându-se cu mașina spre Paris, unde își continuă cariera începută din anii 70' sub numele de Helene Cara, cu un disc (single) în franceză după cântecele Mariei Tănase. În 1978 lucrează cu compozitorii Michel Phillipe Gerard și Vladimir Cosma.
Citește și: Strania iubire a lui Toma Caragiu pentru o femeie dusă la biserică. Divorț pentru o colegă de scenă
Moartea actorului întoarce lumea împotriva soției
”În acea perioadă, am fost atacată din toate părţile şi am vrut să fug cât mai departe. Am trecut singură graniţa în Ungaria, iar cum am ajuns acolo am leşinat şi m-am trezit pe câmp după două zile.
Am ajuns la New York cu cinci dolari în buzunar, iar acolo am primit încă 30 de dolari, cât să pot închiria o cameră şi am cumpărat ceva de mâncare. Prietenul meu de acolo murise între timp, dar nu mi-a fost teamă că sunt singură într-un oraş atât de mare”, rememora actrița
Pe 21 iunie 1978 Elena ajunge singură la New York. Vărul ei medic, care o sponsoriza, murise de atac de cord la scurt timp înainte de sosirea ei.
Căutând de lucru, cunoaște din întâmplare o regizoare și directoare de teatru, Bridget Cusack, căreia i-a plăcut manuscriptul show-ului scris la Paris. L-a tradus în engleză, i-a propus lui Helene Cara să schimbe titlul show-ului in "B.B." (Bertolt Brecht) și să înceapă repetițiile la teatrul său din New Yor. Spectacolul (după "o poveste reală") a avut o primire emoționantă și s-a jucat cu casa închisă.
În 1982 se recăsătorește cu un tânăr, în Bahamas. Își schimbă, din nou, numele. Helene Cara a devenit Helene Cara Chester,
Cine a fost Elena Caragiu
Elena Caragiu s-a născut la 18 septembrie 1937, București. Elena a urmat școala catolică Pitar Mosi din București, apoi a a urmat Facultatea de Geologie la Universitatea din București.
În 1959 s-a căsătorit cu actorul și dramaturgul Paul Ioachim, după ce în 1958 își realizase visul de a intra la Institutul de Arte (IATC), pe care l-a absolvit în 1962. Înainte de a lua repartiția la Ploiești și de a-l întâlni pe Toma, Elena a jucat roluri principale la București , ca urmare al succesului cu filmul Porto Franco (rolul Evantia): în 1962, Olguța, în „Sonet pentru o Păpușe”,regia Lucian Giurchescu Teatrul „C. Nottara"; 1964, rolul principal în "Băiat bun dar cu lipsuri" Teatrul Giulești, apoi "Insula" de M. Sebastian la Tetrul de Comedie, etc.
Repartizată la "Teatrul din Ploiești" în 1963, a început repetițiile la două piese, cu Toma Caragiu, care era directorul teatrului. Repetițiile au stârnit o puternică pasiune, care l-a făcut pe Toma Caragiu să divorțeze de Maria Bondar. După un an, Elena a divorțat și ea.
