„Fake news“, o gaură neagră imposibil de reglementat

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 15.06.2018 - 10:00
Neîncrederea în instituțiile democratice este principalul pericol hibrid care amenință Uniunea Europeană

Elon Musk e un idiot...“. Verdictul taie respirația audienței. Urmează o pauză de câteva fracțiuni de secundă în care cei prezenți, specialiști în securitate, diplomație sau servicii secrete așteaptă argumentele din spatele verdictului.

SHARE

Cel care l-a criticat pe patronul Tesla și SpaceX, un adevărat guru al Americii, este tot american. James Carafano este vicepreședinte la „Kathryn and Shelby Cullom Davis Institute for National Security and Foreign Policy“, din cadrul Heritage Foundation, unul din cele mai influente think tank-uri conservatoare de la Washington. 

Carafano a participat, la sfârșitul lunii mai, la programul de formare „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil - SBSR 2018“. Evenimentul a fost organizat de Serviciul Român de Informaţii (SRI), prin Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul“, programul fiind lansat încă din 1997, în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii. 

James Carafano tocmai fusese rugat de Serghei Konopliov, director al Eurasia Security Program de la Harvard University, să comenteze inițiativa lui Elon Musk de a acorda ratinguri jurnaliștilor americani în funcție de credibilitatea lor. Întrebarea a venit oarecum firesc, din moment ce tema dezbaterii era „Combaterea amenințărilor hibride - fake news și dezinformare. Lecții învățate“.

„Nu poți categorisi ziariștii în funcție de măsura în care spun adevărul, pentru că le afectezi libertatea de expresie“, a explicat Carafano. Audiența este de acord. Ceilalți vorbitori sunt, de asemenea, specialiști în războiul hibrid, în special cel pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului.
Robert J. Smith este vicepreședinte la Universitatea de Informații a SUA din Bethesda, Ulrik Trolle Smed este analist la Centrul de Strategii Politice al Comisiei Europene, Rebeccah L. Heinrichs este senior fellow în cadrul Hudson Institute, un alt think tank conservator celebru din America.

Printre participanți: generalul Cristian Bizadea, adjunct al directorului SRI, Adrian Ivan, rector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul“, Mihai Șomordolea, consilier de stat la Departamentul Securității Naționale al Președinției, Mihai Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, și Dănuț Sebastian Neculăescu, secretar de stat în cadrul MAE.

Ce este fenomentul „fake news“

Fenomenul „fake news“ este considerat o patologie a comunicării publice. O definiție ar suna astfel: „Informație fabricată care mimează conținutul mediatic ca formă, dar nu ca organizare și intenție (...) Un discurs mediatic ce țintește să disemineze violență sau ură, ori să atingă obiective rasiste, sau să distrugă drepturile și libertățile altora“. Este parte integrantă a procesului de dezinformare, în care informația falsă este în mod special diseminată pentru a induce în eroare opinia publică.

Fake news este o problemă reală a democrațiilor occidentale, a societăților deschise. Social media joacă un rol important in diseminarea fake news. 

Vulnerabilitățile Europei

Reprezentantul Comisiei Europene Ulrik Trolle Smed, specialist în dezinformare, a fost extrem de onest în chestiunea războiului hibrid purtat de Rusia împotriva NATO, țărilor din UE și SUA. A recunoscut că Bruxelles-ul nu are foarte multe instrumente să-l combată eficient. „Cambridge Analytica a pus la cale o mașinărie de zvonuri la masă globală. E extrem de dificil să lupți cu o astfel de mașinărie.
Cu toții știm ce consecințe a avut activitatea CA...“. El a subliniat că presa de calitate, care poate lupta eficient împotriva fenomenului fake news, a pierdut mare parte din venituri, în favoarea mediului digital. „Banii se duc la Google și Facebook“, explică Smed. Adică în mediile în care fake news se simt în largul lor. „Acest lucru subminează democrațiile“, punctează oficalul CE. 

„În Uniunea Europeană, avem 23 de limbi și 28 de culturi (inclusiv Marea Britanie- n.red.). Acest lucru este, în același timp, un avantaj și o vulnerabilitate. Avantajul este că, datorită acestei diversități, Rusiei îi este foarte greu să se amestece în aceste societăți. Vulnerabilitatea este că poate găsi foarte ușor falii pe care să le speculeze“, spune Trolle Smed. În opinia sa, neîncredrea în instituțiile democratice este principalul pericol hibrid care amenință Uniunea Europeană.

Drept exemplu dă invadarea Crimeei și estului Ucrainei. El explică faptul că „dezinformarea Rusiei a făcut ca instituțiile europene să nu poată reacționa imediat, pentru că nu știau ce se întâmplă cu adevărat în teren“, iar, ulterior, „propaganda a interpretat greutatea cu care a reacționat UE drept o slăbiciune instituțională a Bruxelles-ului“. 

„Adevărul este că nu reușim să facem multe lucruri ca să combatem fenomenul fake news. Adunăm informații din statele-membre  pentru a avea o imagine clară și vom crea o rețea europeană de platforme de fact-checking în multe din țările europene. Apoi, ne ocupăm să punem în legătură jurnaliști din diferite țări europene, pentru ca aceștia să
facă investigații împreună“, spune oficialul CE. 

Concluzia: „Nu putem reglementa o gaură neagră. Efectele ar fi dezastruoase. Limitarea libertății de expresie ar fi doar una dintre consecințe“. 

Un brand al lui Trump

Rebeccah L. Heinrichs, de la Hudson Institute, este de acord cu antevorbitorul său: „Nu există o soluție guvernamentală. Putem încuraja alte organisme media să publice informații corecte. Asta putem face în societățile deschise“, punctează ea.  Heinrichs se referă la experiența americană, în contextul în care Rusia este acuzată că s-a amestecat în alegerile prezidențiale americane, lucru pe care, cel mai probabil, procurorii conduși de Robert Mueller îl vor dovedi.
„Fake news e un brand al lui Trump“, își începe ea prezentarea, stârnind zâmbetele celor prezenți. Apoi, atrage atenția că, de multe ori, responsabili pentru fenomen sunt jurnaliștii americani. „În SUA, jurnaliștii au o doză de ostilitate față de guvernământ. Din acest motiv, ei nu relatează în mod onest de la anumite evenimente. Degeaba corectezi ulterior informația. Corecțiile sunt distribuite mult mai puțin“, spune ea.
Serghei Konopliov întărește această afirmație: „Nu poți lua înapoi ce pui pe Internet. Nu îți controlezi publicul. Când existau doar ziare tipărite, puteai da o erată și 80% din publicul tău afla a doua zi că ai publicat o informație eronată“.  

Un război vechi

Robert J. Smith, din partea Universității de Informații a SUA, e frust: „Rușii folosesc de decenii războiul hibrid, dezinformarea. Adevărul este că jurnaliștii nu-și mai verifică informațiile ca altădată“. Despre scandalul Cambridge Analytica, el amintește deciziile UE referitoare la protejarea datelor personale, fapt care-i va împiedica pe actorii statali sau privați să pună la cale ample operațiuni de manipulare cu ajutorul rețelelor sociale. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.