Iranul amenință Europa cu rachete balistice. România, în raza de atac. Georgescu: "Scutul Deveselu, o rușine"

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că Iranul nu mai respectă limita autoimpusă de 2.000 de kilometri pentru raza de acțiune a rachetelor balistice. Schimbarea intervine pe fondul conflictului cu Statele Unite și al îngrijorărilor privind posibilitatea extinderii atacurilor iraniene dincolo de Orientul Mijlociu.

Iranul amenință Europa cu rachete balistice. România, în raza de atac. Georgescu: "Scutul Deveselu, o rușine"

Pentru România, anunțul are implicații de securitate prin prisma poziției geografice și a infrastructurii militare americane și NATO aflate pe teritoriul său. În funcție de raza efectivă a rachetelor și de locul lansării, obiective din sud-estul Europei s-ar putea afla în raza unor sisteme balistice iraniene.

Purtătorul de cuvânt al IRGC, generalul de brigadă Hossein Mohebbi, a confirmat schimbarea politicii privind dezvoltarea și utilizarea arsenalului balistic.

„Această limitare a fost ridicată pentru noi”, a declarat oficialul iranian, într-o conferință de presă organizată la Teheran, potrivit Al Jazeera.

Citește și: George Simion și Călin Georgescu, front comun la distrugerea României și destabilizarea UE și NATO

Iranul deținea deja capacități tehnologice care puteau permite dezvoltarea unor rachete cu raze de acțiune mai mari, însă autoritățile menținuseră până acum restricția de 2.000 de kilometri, în cadrul strategiei de descurajare regională.

Ridicarea limitei nu înseamnă automat că toate rachetele iraniene pot lovi ținte aflate la distanțe mai mari și nici nu confirmă existența unui plan de atac împotriva României.

Citește și: Călin Georgescu vorbește ca Putin: "România, sclava UE. Trebuie referendum pentru RO-Exit și NATO"

România și bazele americane din Europa, în raza potențială a rachetelor iraniene

Arsenalul balistic iranian poate acoperi Peninsula Arabică, regiunea Levantului, o mare parte a Egiptului și zone din sud-estul Europei. Printre statele care ar putea intra în raza unor rachete iraniene se numără România, Bulgaria, Grecia, Albania, Macedonia de Nord și Serbia.

Renunțarea la limita de 2.000 de kilometri ar putea permite Iranului să amplaseze lansatoare mai departe de frontierele sale vestice, inclusiv în estul țării, păstrând capacitatea de a ataca obiective din Israel.

În același timp, Statele Unite și aliații europeni urmăresc posibilitatea ca Teheranul să își extindă opțiunile de atac asupra bazelor militare americane din Europa și Oceanul Indian.

În martie, autoritățile britanice au acuzat Iranul că ar fi lansat rachete către baza militară comună americano-britanică Diego Garcia, situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian.

Teheranul a respins acuzațiile, susținând că incidentul ar fi reprezentat o operațiune israeliană „sub steag fals”.

Muhanad Seloom, profesor asistent de politică internațională și securitate la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha, a explicat pentru Al Jazeera că programul spațial iranian demonstrează existența unor capacități tehnologice relevante pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Expertul consideră că Iranul ar putea dispune de capacitatea tehnică de a lansa rachete la aproximativ 5.000 de kilometri, însă precizia și eficiența operațională reprezintă probleme distincte.

„Cât de eficientă este, asta e o cu totul altă poveste”, a declarat Seloom.

Tensiunile au crescut deja în Bulgaria, unde autoritățile iraniene au transmis mai multe avertismente privind utilizarea bazelor militare de către avioanele americane.

În aprilie, Teheranul a avertizat Sofia să nu permită folosirea aeroporturilor sale pentru operațiuni împotriva Iranului.

Ulterior, după aprobarea găzduirii a până la opt avioane americane de realimentare KC-135 la baza Bezmer, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că autoritățile bulgare „trebuie să își asume responsabilitatea” pentru această decizie.

În august, două surse iraniene au declarat pentru Financial Times că bazele americane din state precum Bulgaria fuseseră analizate ca posibile ținte.

În Marea Britanie, preocupările privind securitatea instalațiilor militare utilizate de SUA au determinat noi măsuri de precauție.

Potrivit The Wall Street Journal, armata americană a mutat luni aeronave de la baza RAF Mildenhall, pe fondul unei presupuse amenințări iraniene. Avioanele de realimentare au fost relocate în Germania și în alte zone.

Ministerul britanic al Apărării nu a confirmat că mutările au fost provocate de o amenințare directă, precizând că „aeronavele și alte active se deplasează regulat în funcție de cerințele operaționale”.

Anterior, baza RAF Fairford, utilizată de bombardiere americane, fusese vizată de un presupus complot atribuit de autoritățile britanice unor persoane asociate Iranului. Teheranul a negat implicarea.

Un reprezentant iranian identificat drept Taheri a sugerat că restricțiile geografice respectate anterior de Teheran ar putea fi reconsiderate în contextul conflictului.

„Este posibil ca în acest război să lăsăm deoparte restricțiile geografice pe care le-am observat din relațiile noastre diplomatice cu anumite țări și chiar să putem lovi bazele existente în Europa”, a declarat acesta.

Ce rol are scutul antirachetă de la Deveselu în protejarea României

În contextul extinderii potențiale a razei rachetelor iraniene, sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu reprezintă una dintre componentele importante ale apărării NATO în Europa.

Instalația din județul Olt a fost concepută pentru interceptarea anumitor tipuri de rachete balistice provenite din afara spațiului euroatlantic, inclusiv din Orientul Mijlociu.

Sistemul utilizează interceptoare SM-3, destinate distrugerii rachetelor balistice în faza de zbor din afara atmosferei. Acesta are un rol defensiv și nu este destinat lansării de atacuri asupra teritoriului iranian.

Amintim că exponentul principal al propagandei rusești în România, Călin Georgescu - spunea despre scutul de la Deveselu că este "o rușine diplomatică" și că dacă el ar ajunge la șefia României, ar renunța la amplasarea acestuia pe teritoriul țării noastre.

România găzduiește și alte facilități militare utilizate în cooperarea cu Statele Unite, inclusiv baza aeriană Mihail Kogălniceanu, importantă pentru operațiunile și mobilitatea forțelor americane.