Victoria Occidentului și câteva mituri ventilate pe la București despre Maia Sandu

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 30.07.2021 - 10:35
Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Greu de găsit un moment în care niște alegeri desfășurate în Republica Moldova să genereze atâtea comentarii după aflarea rezultatelor.

SHARE

O ieșire din logica de până acum, când, înainte de ziua alegerilor, acestea erau considerate „cruciale“, iar, după aflarea rezultatelor, domnea incertitudinea.

Multe idei au fost lansate în ultimele zile în spațiul public din România. Unele dintre acestea merită o privire critică. 

„Rusia nu s-a implicat în alegeri“. Ba da, doar atât a putut.

La 23 iunie, ziarul german Bild dezvăluia schemele de finanțare în valoare de peste 11 milioane de euro ale Moscovei în sprijinul candidatului pro-rus Igor Dodon în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 de la Chișinău.

Dezvăluirile se bazau pe un document  provenit de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, care analiza în detaliu campania rusă planificată pentru a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

„Scăparea“ acestui document a fost pusă de jurnaliștii germani pe seama faptului că serviciile moldovene doreau astfel să avertizeze Kremlinul că mișcările sale în Moldova sunt cunoscute.

Poate că aceasta a determinat Moscova să acționeze cu mai multă prudență. Dar organul de propagandă Sputnik și-a continuat campania în sprijinul partidei pro-ruse și al constructului AUR, importat din România.

Cu o lună înainte de alegeri, Moscova a reiterat promisiunea unui împrumut de 200 de milioane de euro, în cazul realizării „stabilității politice“ în țară.

O expresie prin care se poate înțelege participarea blocului pro-rus la guvernare. Toate acestea nu sunt deloc indicii că Rusia nu s-a implicat.

Faptul că Moscova nu a avut în Republica Moldova parteneri mai buni decât Dodon și Voronin nu poate fi imputat forțelor pro-europene. Este, în cele din urmă, o problemă a Kremlinului.

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

„Victoria Maiei Sandu este urmarea unui acord Berlin-Moscova“. Pe ce vă bazați când spuneți asta?

De fapt, întrebarea este dacă mai e și altceva în afara ridicolului în care se pun singuri cei care vorbesc de conspirații mondiale.

Un singur lucru știm: la sfârșitul lunii mai, președinta Maia Sandu a fost într-o vizită oficială la Berlin, la invitația omologului Frank-Walter Steinmeier  și în cadrul căreia a discutat și cu cancelara Angela Merkel. 

Așa cum au relatat agențiile de presă la momentul respectiv, Berlinul și-a manifestat sprijinul total față de agenda reformistă a Maiei Sandu și a anunțat că va trimite observatori la alegerile din 11 iulie. 

Analiștii au remarcat, de asemenea, și schimbarea de accent a politicii germane față de Chișinău: de la interesul strict legat de o găsire a unei soluții în problema transnistreană (cu Rusia ca parte a soluției), la transformarea Republicii Moldova într-o țară democratică și prosperă. 

De ce ar fi Rusia interesată în asemenea evoluții? De ce ar permite Vladimir Putin ca un stat considerat în „sfera de influență“ a Rusiei să aibă succes orientându-se către Vest? Tocmai un asemenea succes ar reprezenta o amenințare existențială pentru regimul său. 

 Să nu uităm că propaganda rusă susține tocmai contrariul: Uniunea Europeană îi sărăcește pe membrii și partenerii săi din Est, foști componenți sau sateliți ai URSS.

Dar stați: nu asta susțin și cei de la AUR, încununați cu un frumos 0,49% în alegerile din 11 iulie? Ba da...

 „Victoria PAS înseamnă sfârșitul unionismului“. Ca și cum, până acum, Unirea bătea la ușă...

Sentimentele pro-românești ale cetățenilor Republicii Moldova sunt în creștere. Potrivit unui studiu sociologic realizat  de către compania Date Inteligente iDATA și preluat de Veridica.ro, în cazul unui referendum pe tema unirii, 41,6% dintre respondenți ar răspunde pozitiv.

În același timp, pentru aderarea la Uniunea Europeană se declară 67,3% dintre respondenți.

Circa 30% dintre cetățenii Republicii Moldova declară că își doresc și aderarea la NATO. Curentul pro-românesc este inclus în cel pro-european, -mai amplu - nu toți pro-europenii sunt și unioniști.

Este motivul pentru care liderii pro-europeni abordează tema unionistă cu prudență, pentru a nu-și înstrăina cealaltă parte a electoratului. 

Pe de altă parte, partidele care militează pentru unionism și nimic altceva obțin scoruri minuscule.

Pare un paradox, dar în realitate explicația e simplă: pro-europenii, proveniți în special din mediul urban, informați, cu niveluri de educație și implicare civică superioare mediei, înțeleg foarte bine dificultățile procesului de unificare și nu-și dau votul demagogilor. 

Nu, rezultatul votului din 11 iulie nu are cum să arunce în aer ideea unionistă pentru simplul fapt că nu există la ora actuală o perspectivă imediată pentru unificarea celor două state românești. Și o știu și unioniștii sinceri din R. Moldova. 

Dimpotrivă, o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană și extinderea proiectelor comune pe cele două maluri ale Prutului ar fi favorizate în noua conjunctură. Și ar reprezenta pași înainte spre unire.

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

„România nu a ajutat Republica Moldova“. Ba da, și încă foarte mult. Alta e, însă, problema.

În perioada pandemiei, România a făcut un joc de soft-power de înalt nivel în Republica Moldova – în așa măsură încât Igor Dodon s-a enervat și a primit un convoi de ajutoare din România sub un pod de la periferia Chișinăului.

Dar chiar și așa, România a contracarat eficient „diplomația“ măștilor și a vaccinurilor din partea Rusiei cât și a Chinei. A trimis material sanitar, a detașat specialiști și a donat vaccinuri cât Rusia și China la un loc.

Guvernul României a acordat o contribuție voluntară de 250.000 de euro către European Endowment for Democracy în noiembrie 2020, pentru susținerea societății civile și a mass-media independente din R. Moldova. 

Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău a fost finalizat de către Transgaz la finalul lunii iulie 2020. Conducta nu e încă operațională, dar va scoate, în final, Republica Moldova din totala dependență de Rusia.

Ca să nu mai vorbim de sprijinul în plan diplomatic în instituțiile europene. Desigur, nu toată lumea din România a fost parte în acest efort de susținere - și nu întotdeauna.

Mult timp, decidenți și analiști de la București au susțintut soluția „pragmatică“ a lui Plahotniuc. Iar aici, într-adevăr, România are o problemă. 

_____________

Citește și:

Republica Moldova iese din „zona gri“

Ce poate face România pentru Republica Moldova

_____________

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.