„Aş dori să-l felicit pe noul preşedinte ales (Maia Sandu). Republica Moldova este un partener al NATO. Aştept cu nerăbdare să o întâlnesc la un moment dat, pentru că apreciem, desigur, şi cooperarea cu Moldova ca partener al Alianţei noastre”, a afirmat Stoltenberg.
„Vedem cum Rusia a desfăşurat trupe prin încălcarea dorinţelor diferitelor guverne din vecinătatea noastră, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe ruseşti în regiuni din Georgia şi, de asemenea, cum există trupe în Moldova, în Transnistria”, a declarat şeful NATO.
„Şi această încălcare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova este încă un exemplu al modului în care Rusia de prea multe ori nu respectă dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor, inclusiv a Moldovei”. a subliniat Stoltenberg.
Declaraţiile secretarului general al NATO intervin după atacurile concertate ale Kremlinului din ultimele zile împotriva preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că Rusia trebuie să-şi retragă Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană, iar misiunea de pace rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internaţional, sub auspiciile OSCE şi ONU.
Potrivit Radio Chişinău, Maia Sandu a declarat luni, într-o conferinţă de presă la Chişinău, că nu există niciun acord semnat de Republica Moldova prin care să fie permisă staţionarea GOTR – creată pe rămăşiţele fostei Armatei a 14-a a URSS – în regiunea transnistreană, precum şi a muniţiei militare.
De la purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, până la şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, responsabilii ruşi au afirmat că retragerea „trupele ruse de menţinere a păcii” va duce la o „destabilizare” în regiune. Or, la nu ele se referise Maia Sandu, remarcă analişti de la Chişinău.
Atacurilor Kremlinului li s-a asociat şi preşedintele în exerciţiu prorus de la Chişinău, Igor Dodon, care a ameninţat că va scoate oamenii în stradă pentru a apăra „pacea în Transnistria”, conform presei moldovene.
Mai mulţi analişti de la Chişinău au calificat reacţia Moscovei la declaraţiile Maiei Sandu cu privire la Transnistria drept „disproporţionată”, ceea ce demonstrează – în opinia lor – că Kremlinul a fost „deranjat” de faptul că a suferit o înfrângere geopolitică în Republica Moldova, potrivit Deschide.md.
Totodată, lipsa unei reacţii a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova demonstrează faptul că guvernul premierului Ion Chicu este minoritar şi nu se bucură de susţinerea majorităţii alegătorilor care au votat-o pe Maia Sandu, consideră analiştii Anatol Ţăranu şi Ion Tăbârţă.
Ion Tăbârţă consideră că, prin declaraţiile cu privire la Transnistria, Maia Sandu doar a reiterat poziţia preşedinţilor moldoveni de până la Dodon.
„Această reacţie disproporţionată a Moscovei o putem interpreta că Moscova a suferit o înfrângere geopolitică în Republica Moldova. Igor Dodon trebuia să fie un fel de paravan al intereselor ruseşti în soluţionarea acestui conflict. Nu exclud că în continuare oficialii ruşi vor spune că poziţia Maiei Sandu este de fapt viziunea Occidentului, în special a SUA’, spune Tăbârţă.
Politologul Anatol Ţăranu apreciază că lipsa oricărei reacţii din partea MAEIE demonstrează că guvernul Chicu sabotează acţiunile preşedintelui ales al Republicii Moldova.
Lipsa unei reacţii din partea Ministerului de Externe moldovean este remarcată şi de analistul Nicu Popescu, fost ministru moldovean de externe în guvernul Maiei Sandu. „În aceste zile, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii Moldova alege dacă această instituţie exprimă poziţia ţării sau exprimă poziţia unui fost lider politic respins de către cetăţeni. Tăcerea de până acum a MAEIE înseamnă nu doar desolidarizarea faţă de preşedintele ales, dar şi desolidarizarea de valorile, tradiţiile MAEIE, cât şi de consensul naţional faţă de acest subiect”, subliniază el.
GOTR, având misiunea oficială a apărării depozitelor de muniţii sovietice din Transnistria, numără în jur de 1.500 de militari, iar forţa de menţinere a păcii rusească aproape 500, scrie Agerpres.
