România riscă o criză de motorină în iarna 2026-2027. Rezervele de 90 de zile ascund o vulnerabilitate majoră
Motorina a ajuns la 10,90 lei pe litru, iar România riscă probleme de aprovizionare în această iarnă, avertizează Frames. Din cele 2,04 milioane de tone de rezerve strategice, doar 511.000 de tone sunt motorină, iar aproape jumătate din stocurile totale se află în străinătate.
România se pregătește pentru o iarnă dificilă pe piața carburanților, pe fondul scumpirii accelerate a motorinei și al perturbărilor din lanțurile internaționale de aprovizionare.
O analiză realizată de compania de consultanță economică Frames avertizează că, într-un scenariu sever, țara s-ar putea confrunta cu penurii regionale de motorină încă din decembrie 2026.
România riscă o criză de motorină în iarna 2026-2027. Rezervele de 90 de zile ascund o vulnerabilitate majoră
Riscul este amplificat de dependența de importuri, de vulnerabilitatea rutelor maritime și de structura rezervelor strategice, care nu pot fi transformate integral și imediat în carburant disponibil la pompă.
Potrivit datelor PretCarburant citate în analiză, pe 22 octombrie motorina standard costa în medie 10,90 lei pe litru, iar benzina ajunsese la 10,10 lei pe litru.
La începutul anului, într-o stație Petrom din București, motorina se vindea cu 7,89 lei, iar benzina cu 7,67 lei. În mai puțin de zece luni, prețurile au crescut cu aproximativ 38% în cazul motorinei și 32% în cazul benzinei, potrivit Observatornews.
Citește și: Turcia va primi motorină din livrările Rusiei, în baza acordului încheiat cu preşedintele american Trump
Cea mai mare parte a scumpirilor s-a produs în a doua jumătate a anului. Din 30 iunie, motorina s-a majorat cu 1,68 lei pe litru, echivalentul a 18,2%, în timp ce benzina s-a scumpit cu 1,44 lei, respectiv 16,6%.
„Faptul că motorina creşte mai repede decât benzina nu este întâmplător: motorina este produsul cel mai afectat de criza globală şi cel de care depind transportul de marfă, agricultura şi construcţiile”, precizează Frames.
Scumpirea carburanților este alimentată și de creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului. Potrivit analizei, barilul de Brent se tranzacționa pe 22 octombrie în jurul valorii de 110 dolari, cu 58,5% peste nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iunie.
Citește și: Cinci țări europene se unesc împotriva presiunilor SUA pentru eliberarea rezervelor de motorină
Perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz și atacurile rebelilor houthi asupra infrastructurii energetice și a navelor comerciale au contribuit la restrângerea ofertei și la creșterea costurilor.
Frames invocă avertismente ale Agenției Internaționale a Energiei potrivit cărora deficitul mondial de motorină s-ar putea prelungi până în toamna anului 2027.
„Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puţin un an. Motorina de 11 lei nu este un vârf din care vom coborî în câteva săptămâni, ci noua normalitate a iernii care vine. Iar întrebarea pentru România nu mai este doar cât plătim, ci dacă vom avea ce cumpăra”, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Câtă motorină are România în rezervele strategice și de ce cele 90 de zile pot induce în eroare
Ministerul Energiei a transmis în repetate rânduri că România dispune de stocuri de urgență echivalente cu 90 de zile. Consultanții Frames atrag însă atenția că această formulare nu înseamnă că benzinăriile ar putea funcționa timp de trei luni exclusiv din rezervele strategice.
Cele aproximativ 2,04 milioane de tone sunt calculate pe baza obligației de stocare raportate la importurile nete, nu la consumul zilnic efectiv de carburant.
Mai mult, rezervele includ atât produse petroliere finite, cât și țiței care trebuie prelucrat înainte de a putea fi utilizat.
Conform datelor prezentate de Frames, aproximativ 1,08 milioane de tone, reprezentând 53% din total, sunt țiței și materii prime destinate rafinării.
Produsele finite însumează circa 957.000 de tone, dintre care numai aproximativ 511.000 de tone reprezintă motorină.
O altă vulnerabilitate este amplasarea geografică a stocurilor. Potrivit analizei, aproximativ jumătate din rezervele de urgență se află fizic în România, în timp ce restul sunt depozitate în alte state ale Uniunii Europene.
În cazul unei crize majore, transportul lor ar putea necesita timp suplimentar, în funcție de disponibilitatea infrastructurii și de situația de securitate.
Asociația Energia Inteligentă estimează că produsele petroliere finite aflate în țară ar putea ajunge la pompă în două până la șapte zile. Pentru țițeiul depozitat în România, intervalul ar fi de șapte până la 15 zile, iar în cazul celui păstrat în străinătate, de 20 până la 40 de zile.
Într-un scenariu sever analizat de asociație, stocurile comerciale de motorină s-ar putea epuiza în aproximativ 40 de zile.
Modelul indică posibilitatea apariției unor penurii regionale la începutul lunii decembrie, urmate de o presiune majoră asupra rezervei strategice în ianuarie 2027.
Problema este accentuată de dependența României de petrolul importat. Producția internă este estimată la aproximativ 2,7 milioane de tone anual, iar importurile acoperă circa trei sferturi din necesarul de țiței.
Peste 60% din importurile recente proveneau din Kazahstan, prin conducta Caspian Pipeline Consortium și terminalul rusesc Novorossiisk, la Marea Neagră.
În luna iulie, livrările pe această rută au fost întrerupte temporar după atacuri cu drone asupra infrastructurii, demonstrând cât de rapid pot afecta conflictele regionale aprovizionarea rafinăriilor.
La motorină, vulnerabilitatea este și mai pronunțată, deoarece România consumă mai mult decât produce și trebuie să acopere diferența prin importuri.
Printre sursele importante pentru piața europeană se numără Statele Unite, Kazahstanul și statele din zona Golfului Persic, însă transporturile sunt afectate de distanțe mari, riscuri geopolitice și costuri în creștere pentru asigurări și logistică.
Ce măsuri propun economiștii pentru evitarea unei penurii de motorină
Experții Frames consideră că Guvernul trebuie să pregătească din timp un plan de securizare a aprovizionării pentru iarna 2026-2027, în loc să intervină abia în momentul apariției unor blocaje.
Prima prioritate ar trebui să fie diversificarea furnizorilor și încheierea unor contracte pe termen lung, atât pentru țițeiul necesar principalelor rafinării funcționale, cât și pentru motorina importată.
O altă măsură propusă este transferarea în România a unei părți mai mari din stocurile de urgență depozitate în alte state europene, astfel încât acestea să poată fi mobilizate mai rapid.
Consultanții solicită și o verificare transparentă a rezervelor existente, inclusiv a cantităților de motorină care pot fi distribuite efectiv într-un interval scurt.
În privința prețurilor, Frames nu recomandă plafonarea generalizată, ci măsuri de sprijin direcționate către transportatori și agricultori, menținerea mecanismului de acciză dinamică și reducerea unor taxe care apasă asupra lanțului de aprovizionare.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând din 2027 este considerată o măsură pozitivă, dar insuficientă pentru a compensa presiunile actuale.
Totodată, analiștii propun ca România să susțină la nivel european o relaxare temporară a unor reglementări care majorează costurile de rafinare.
„Statul trebuie să spună public, cu cifre verificabile, câtă motorină avem efectiv în ţară şi cât de repede o putem scoate din rezerve. Liniştirea populaţiei cu formula «avem stocuri pentru 90 de zile» nu este o strategie. O penurie de motorină de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole şi şantierele şi ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente, exact când inflaţia a început din nou să crească”, atrage atenția Adrian Negrescu.
