Astăzi, s-a împlinit un an de la intrarea României în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Pe 31 martie 2024, România a intrat în spațiul de liberă circulație Schengen cu cele 17 aeroporturi și cele 4 porturi maritime din județul Constanța (Constanța, Constanța Sud -Agigea, Midia și Mangalia).
Aderarea completă a venit la 1 ianuarie 2025.
În această perioadă, polițiștii de frontieră din România, alături de instituțiile partenere, au demonstrat o implicare constantă în protejarea securității naționale și în respectarea regulilor internaționale.
Cele 3.900 de misiuni comune desfășurate la cele 17 aeroporturi internaționale reprezintă dovada clară a angajamentului Poliției de Frontieră Române față de securitatea cetățenilor români și a întregii comunități europene.
Citește și: Bilanț la granițe după aderarea la Schengen! 200.000 de controale și mii de infracțiuni descoperite
Rezultatele semnificative obținute în această perioadă:
● 106 de documente false sau aparținând altor persoane descoperite
● 147 de persoane depistate care erau date în urmărire generală
● au fost descoperite și retrase din circulație 2,5 milioane de țigarete, în cooperare cu colegi de la Autoritatea Vamală
● au fost depistate peste 150 de persoane aflate în ședere ilegală pe teritoriul statelor Schengen, care au fost predate autorităților competente în vederea inițierii procedurilor de returnare.
Aceste acțiuni au contribuit nu doar la protejarea granițelor naționale, dar și la întărirea încrederii partenerilor internaționali.
Caz semnificativ: descoperirea unui cetățean brazilian pe Aeroportul Otopeni, care încerca să introducă ilegal în țară aproape 1 kg de cocaină - ascunsă pe corp, dar și ingerată.
Tehnologiile moderne, cum este aplicația eDAC, au sprijinit aceste acțiuni, iar 2,2 milioane de verificări efectuate, dintre care 1,3 milioane pe aeroporturi, subliniază eficiența acestui sistem.
Acesta este un exemplu al modului în care România se adaptează la realitățile lumii moderne, păstrându-și în același timp angajamentul față de siguranța cetățenilor săi.
La nivelul frontierelor terestre, România joacă un rol activ în protejarea regiunii. În cadrul operațiunilor de tip BLITZ, pe care le organizăm periodic, lucrătorii noștri au reușit să descopere numeroase produse contrafăcute, bunuri de contrabandă - în special țigarete, autoturisme furate, dar și altele, demonstrând încă o dată că România este un partener de încredere în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Citește și: Efectul Schengen. Românii fug în Ungaria pentru case de 30.000 €, de două ori mai ieftin ca în ţară
În toamna acestui an, România va fi evaluată în cadrul Schengen, iar acest moment va fi unul de asumare a responsabilităților, fiind încrezători că acest examen va fi depășit cu succes, datorită eforturilor susținute ale tuturor instituțiilor implicate. Este un semn că România este un stat capabil să își protejeze valorile și cetățenii.
Ce este Schengen
Puțini știu că Schengen este de fapt numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde s-au semnat Acordul Schengen și Convenția Schengen în 1985 și, respectiv, în 1990.
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:
-nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice
-efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen.
