Un studiu realizat de o echipă de cercetători români și străini incriminează autoritățile la Colectiv. Transferul pacienților în Vest s-a făcut târziu. Abia în ziua a șaptea a început cu adevărat transferul răniților.
Citește și: Opt ani de la tragedia Colectiv. România nu are nici acum un centru pentru marii arşi
Amploarea dezastrului de la Colectiv putea fi redusă dacă autoritățile române ar fi descis trimiterea mai rapidă a pacienților în străinătate și dacă Mecanismul european de transfer ar fi funcționat mia bine, potrivit unui studiu științific consultat de Newsweek România.
Raportul care incrimnează autoritățile la Colectiv. Transferul pacienților în Vest s-a făcut târziu
Astăzi, sunt 8 ani de la tragedia de la Colectiv în care au decedat 64 de persoane. Dintre acestea, 33 de persoane au murit la zile sau săptămâni după tragedie. În total, au fost spitalizate 146 de persoane.
Citește și: Nicolae Ciucă despre suferinţa victimelor Colectiv: Nu pot fi stinse de sentinţe şi plăţi de daune
În România a existat o dezbatere care nu s-a terminat nici azi: Dacă amplitudinea tragediei nu ar fi fost mult diminuată prin trimiterea pacienților în străinătate în primele zile de după incendiu. Ne amintim de declarațiile năucitoare ale fostului ministru al Sănătății Nicolae Băncioiu care credea că „avem de toate în România” și nu e nevoie de ajutor internațional.
O afirmație greșită care a costat mult.
Citește și: La 8 ani de la tragedia de la Colectiv nu avem un spital pentru marii arși și Piedone e liber
România nu avea și nu are niciun centru de mari arși. În primele 7 zile a trimis doar 3 pacieți în Occident, o mare eroare.
Până atunci, mulți pacienți s-au infectat cu bacterii în spitalele românești. Acest lucru avea să îngreuneze recuperarea răniților din Colectiv în Occident. Unii răniți în Colectiv avea să se stingă de la bacteriile instraspitalicești.
Un studiu publicat confirmă faptul că transferul pacienților s-a făcut târziu în străinătate. Studiul mai arată și că mecanismul european de intervenție civilă nu a funcționat corespunzător.
Redăm o parte din articolul pe care îl găsiți mai jos:
În data de 30 octombrie 2015, Bucureștiul a avut parte de un tragic incident cu victime, în timpul unui spectacol de rock în clubul de noapte "Colectiv".
Elementele pirotehnice au făcut ca materialele inflamabile din tavan să ia foc. Aceasta a dus la un număr victime copleșitor: 162 de victime cu arsuri care au necesitat asistență imediată.
Pacienții au fost repartizați la unsprezece spitale diferite din zona Bucureștiului. În zilele care au urmat incidentului, autoritățile române s-au confruntat cu o situație confuză cu cereri și sfaturi contradictorii pentru a gestiona situația medicală copleșitoare.
O imensă presiune publică a crescut asupra guvernului român pentru a recunoaște incapacitatea de a gestiona dezastrul medical. Tulburările politice a dus la o schimbare de guvern pe fondul crizei medicale.
Astfel, autoritățile române s-au confruntat cu presiunea de a evalua situația medicală existentă și de a organiza asistența internațională.
La momentul respectiv, statele membre europene nu aveau un cadru existent pentru asistența în domeniul îngrijirii arșilor. Autoritățile române au apelat la o comunicare bilaterală cu statele europene care ofereau ajutor.
Deși cu un debut tardiv, soluția ad-hoc rezultată a condus la o cooperare specializată cu echipele medicale de mari arși din Israel, Belgia, Finlanda, Marea Britanie și Norvegia pentru a sprijini evaluarea arsurilor și a transfera pacienții prioritari...
Personalul chirurgical era suprasolicitat
Spitalele și autoritățile locale au fost de acord că transferurile internaționale ar fi necesare pentru a crește șansele de supraviețuire a pacienților cu arsuri. Cu toate acestea, situația a fost și mai complicată de prezența clinică severă a arsurilor victimelor.
Majoritatea pacienților prezentau arsuri în zona capului și a gâtului, combinate cu alte leziuni suferite prin inhalare. Acestea circumstanțe au complicat transferurile internaționale. Chiar dacă unele transferuri internaționale au fost
efectuate în primele zile, majoritatea transferurilor internaționale au fost întârziate până la o săptămână sau mai mult după incident.
Din cauza întârzierii multor transferuri posibile, mulți pacienți au dezvoltat complicații respiratorii, cum ar fi SDRA, și septicemie. Asta i-a făcut, ulterior, inapți pentru transportul aeromedical.
În cele din urmă, 40 de pacienți au fost transferați la nivel internațional.
În general, mai multe obstacole au existat în calea transferurilor internaționale. Ele au fost identificate și asupra cărora s-a convenit:
1) Lipsa unui răspuns specific coordonat la nivel european
2) Declanșarea târzie a transferurilor internaționale
3) Lipsa unor structuri economice și juridice predefinite pentru spitale din țările europene pentru a accepta pacienți de către
4) Lipsa unei structuri de comunicare centralizate pentru solicitarea și ofertelor de asistență în cazul incidentelor de sănătate cu apariție bruscă
5) Lipsa de capacități și capabilități de transport medical
6) Lipsa unui cadru european comun care să identifice unitățile de îngrijire a arșilorîn Europa.”
Concluzie: În urma tragediei de la Colectiv au plătit doar patronii clubului și persoanele care s-au ocupat cu artificiile. Nicio autoritate nu a fost trasă la răspundere. Și niciun politician.
