Programul SAFE de înzestrare a Armatei Române, atacat la CCR de Avocatul Poporului. Care e problema?

Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională a României Ordonanța de urgență 38/2026 adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, act normativ care vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei.

Citește și: Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut SAFE, în valoare de 16.680.055.394 euro

Programul SAFE de înzestrare a Armatei Române, atacat la CCR de Avocatul Poporului. Care e problema?

OUG 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură în Parlament și funcționa cu statut de Guvern interimar.

Citește și: Avocatul Poporului cu mandatul expirat de 2 ani. Are 2.400€ salariu și 5.000€ pensie națională și de la UE

În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului susține că ordonanța contravine mai multor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la securitatea juridică și previzibilitatea normei, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului și art. 115 alin. (6), care interzice adoptarea ordonanțelor de urgență ce afectează drepturi și libertăți fundamentale.

Citește și: Bolojan, replică pentru Grindeanu: Cei 16.000.000.000 € pentru înarmare au fost împărțiți de Ciolacu

În esență, Avocatul Poporului arată că forma finală a OUG 38/2026 adoptată de Guvern nu a avut avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, instituția amintește că, în 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar un Executiv interimar 'îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern'.

În consecință, potrivit sesizării, Guvernul interimar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.

Citește și: Ministrul Economiei, Irineu Darău: „Prin SAFE se va concretiza o investiție și la Cugir"

Avocatul Poporului mai explică faptul că OUG 38/2026 vizează, în principal, regimul juridic al proprietății, prin modificarea Legii 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru realizarea lucrărilor de interes public național necesare realizării unor investiții în domeniul securității naționale, ceea ce atrage necesitatea aprobării acesteia prin lege organică, astfel încât această ordonanță de urgență ar fi trebuit să fie supusă spre dezbatere Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată, iar nu Senatului. 

Acuzațiile apărute în jurul programului SAFE, respinse de ministrul Apărării

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a reacționat în spațiul public la acuzațiile apărute în jurul programului SAFE, susținând că acestea vin din zona unor interese afectate de pierderea controlului asupra unor mecanisme vechi din industria de apărare.

„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook.

Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată.

Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE.

„Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el.

Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare.

„Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta.

Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm.

„Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță.

Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat

„O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”.

În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul.

„Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță.

„O schimbare majoră față de trecut”

El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare.

„Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță.

„Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță.

Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare, potrivit Mediafax