Pește otrăvitor și agresiv, în Grecia. Provoacă răni grave. Ce trebuie să faci dacă ești mușcat?
O nouă amenințare marină pândește în apele Mediteranei, provocând haos în destinațiile de vacanță. Autoritățile avertizează asupra peștilor cu dinți ascuțiți care mușcă plasele de pescuit – și atacă turiștii care intră în mare.
Peștele-balon cu obraji argintii a fost detectat pentru prima dată în estul Mediteranei în 2003 și în apele grecești în 2005. Însă, în ultimii ani, populația și arealul său de răspândire au explodat și s-a răspândit spre Italia, Spania și restul vestului Mediteranei.
Pescarii din Grecia au declarat că peștii-balon reprezintă o problemă serioasă: nu numai că deteriorează plasele și atacă captura, dar sunt și periculoși de manipulat.
Pește otrăvitor și agresiv, în Grecia. Provoacă răni grave. Ce trebuie să faci dacă ești mușcat?
Peștele-balon cu obraji argintii are dinți atât de ascuțiți și o mușcătură atât de puternică încât distruge plasele pescarilor și le sfâșie captura – și este mai mult decât capabil să reteze degetul de la mână sau de la picior al unui înotător.
Pe lângă faptul că are o mușcătură puternică, conține o neurotoxină puternică numită tetrodotoxină, care poate provoca insuficiență cardiacă și pulmonară, ceea ce face ca peștele să fie impropriu consumului uman, scrie The Telegraph.
Crucea Roșie din Grecia a emis îndrumări pentru tratarea rănilor provocate de peștele-balon. Rana trebuie curățată imediat cu apă curată și săpun; se aplică o presiune constantă pe sângerare cu o cârpă curată sau o bucată de tifon și se solicită asistență medicală cât mai curând posibil. Pot fi necesare fire de sutură și vaccin antitetanos.
În Grecia, este deosebit de răspândit în jurul Cretei și al insulelor Dodecanese, inclusiv în populara destinație de vacanță Rodos.
Pescarii din Grecia au declarat că peștii-balon reprezintă o problemă serioasă: nu numai că deteriorează plasele și atacă captura, dar sunt și periculoși de manipulat.
Cu toate acestea, potrivit lui Paraskevi Karachle, directoarea de cercetare la Institutul de Resurse Biologice Marine și Apele Interioare din cadrul HCMR (Centrul Elen pentru Cercetări Marine), dezbaterea publică din jurul speciei a luat proporții care nu reflectă dovezile științifice disponibile. „S-a creat panică fără motiv”, a declarat ea pentru parapolitika.gr, explicând că cazurile înregistrate de atacuri sau otrăviri sunt extrem de puține.
Ea observă că oamenii de știință din țările din estul Mediteranei au căutat date despre incidentele legate de peștii-balon, fără a găsi o imagine care să justifice nivelul actual de îngrijorare.
„În 2024, o echipă de cercetători din estul Mediteranei a publicat o lucrare științifică, care a încercat să adune date despre atacuri, otrăviri și decese cauzate de consumul de pește-balon. Nu există un sistem oficial de înregistrare nici în Grecia, nici în alte țări, iar cazurile identificate au fost foarte, foarte puține”, clarifică Karachle.
De fapt, ea a contactat recent din nou oameni de știință din alte țări din regiune pentru a stabili dacă se observă preocupări similare. „Toți cei pe care i-am contactat, fără excepție, mi-au spus că nu au fost înregistrate incidente de atac în țările lor. Doar un număr foarte mic de cazuri de vătămare corporală care au implicat pescari profesioniști în timpul procesului de scoatere a peștelui din plase.”
Peștii-balon: pentru cine reprezintă de fapt o amenințare?
Potrivit dnei Karachle, cea mai mare amenințare asociată cu peștele-balon nu îi privește pe înotători, ci mai degrabă mediul marin și pescarii profesioniști. „Cele mai semnificative impacturi ale peștelui-balon sunt legate de biodiversitate și pescuit. Este o specie invazivă care afectează ecosistemele. În același timp, provoacă probleme enorme pescarilor de coastă, în special în Creta și Dodecanese, dar acum și în zone din Peloponezul de Est.”
După cum explică ea, peștii distrug plasele, mănâncă capturile și provoacă pierderi financiare semnificative. „Există cazuri în care plase noi-nouțe au fost complet distruse. Pescarii pierd momeală, paragate și capturi, în timp ce în mai multe zone se raportează o scădere vizibilă a populațiilor de caracatițe. Conform cercetărilor, costul anual pentru un pescar la scară mică poate ajunge până la 8.500 de euro.”
De ce nu ar trebui mâncat niciodată peștele-balon?
Omul de știință subliniază că cel mai mare pericol pentru oameni provine din consumul acestui pește. „Peștele-balon este extrem de toxic. Conține neurotoxina tetrodotoxină, care poate provoca paralizie și, în cazuri grave, moartea în 24 de ore. De aceea este foarte important ca oamenii să știe că nu ar trebui să mănânce niciodată un pește decât dacă sunt absolut siguri de identitatea și siguranța sa.”
Unde se găsește peștele-balon în Grecia?
Cele mai mari populații de pești-balon sunt înregistrate în Creta și Dodecanez, deși în ultimii ani prezența lor s-a extins semnificativ. „Observăm din ce în ce mai multe observări în Golful Saronic, în Peloponezul de Est și în alte zone. Există chiar apariții sporadice în nordul Greciei și la Marea Ionică.”
„Peștele nu vine să te muște”
Referindu-se la rapoartele despre atacurile asupra înotătorilor, dna Karachle precizează că astfel de incidente sunt rare și sunt de obicei legate de intervenția umană. „Peștele nu vine să te muște. Înoată în mediul său natural. Există câteva videoclipuri în care înotătorii încearcă să-l prindă sau să-l mângâie, iar apoi reacționează. Nu este vina peștelui. Nu ar trebui să deranjăm sau să hrănim fauna sălbatică.”
De asemenea, ea își amintește de un incident din Rodos, unde turiștii hrăneau pești-balon pe o plajă. „Marea este natură. Am asociat-o cu relaxarea fără griji, dar rămâne un mediu natural. Ca orice animal, un pește se poate apăra atunci când se simte amenințat.”
Este mușcătura sa veninoasă?
Contrar a ceea ce cred mulți oameni, mușcătura peștelui-balon nu este veninoasă. „Toxina se găsește în organele peștelui, nu în dinți. Mușcătura sa nu transmite otravă. Cu toate acestea, deoarece are dinți foarte puternici, poate provoca leziuni grave.”
În încheiere, dna Karachle subliniază că nu există niciun motiv pentru ca înotătorii să intre în panică, atâta timp cât sunt respectate regulile de bază de comportament față de fauna sălbatică. „Nu pot exclude posibilitatea producerii unui incident, așa cum nimeni nu poate exclude posibilitatea de a fi înțepat de o meduză. Dar șansele sunt extrem de mici.”, scrie parapolitika.gr.
