Pauze la ore diferite pentru ca elevii romi să nu interacționeze cu ceilalți copii

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 05.11.2019 - 12:00
Foto: Ziaruldeiasi.ro

Preşedinta Centrului Rromilor Amare Rromentza, lector universitar Delia Grigore, a susținut ieri, în cadrul unei conferințe că Iaşul se numără printre judeţele cu cele mai mari probleme în ceea ce priveşte segregarea romilor.

SHARE

Pe lângă statisticile şi datele prezentate în cadrul întâlnirii, statistici care arată că cea mai discriminată şi pasibilă segregării în România este comunitatea de romi, în cadrul întâlnirii de ieri au fost prezentate şi cazuri concrete de la nivelul judeţului.

Astfel, deşi ISJ Iaşi şi Şcoala „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ au fost amendate recent de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru o sesizare depusă în 2016 pentru segregarea rasială a copiilor de etnie romă, Inspectoratul Şcolar a fost acuzat ieri că nu a luat măsuri pentru ca astfel de fenomente să nu mai apară în şcolile din judeţ.

Mai exact, în cadrul Şcolii „Haşdeu“ majoritatea elevilor de etnie romă înscrişi la acea unitate de învăţământ au fost repartizaţi într-un singur corp de clădire, reprezentanţii romilor prezentând în cursul întâlnirii de ieri că astfel de fenomente încă au loc în şcolile din Iaşi. Astfel, a fost adus exemplul Şcolii „Ion Neculce“ din Iaşi, aflată la doar câteva sute de metri de Şcoala „Titu Maiorescu“.

Astfel, la „Ion Neculce“ sunt înscrişi preponderent elevi de etnie romă, în anumite cazuri clasele fiind subdimensionate, cu 13-15 elevi, pe când la „Titu Maiorescu“ clasele au depăşit efectivul de elevi sau s-au creat clase noi.

Mai mult, un etaj de la „Ion Neculce“ este folosit în acest moment de elevi din învăţământul primar de la „Maiorescu“, reprezentanţii comunităţii rome din Iaşi afirmând că s-a ales inclusiv ca elevii romi să aibă pauze la ore diferite pentru a nu interacţiona cu ceilalţi elevi, potrivit Ziarul de Iași.

De asemenea, reprezentanţii comuntăţii rome afirmă că li se refuză dreptul de studia limba maternă. Atfel, conform acestora, la Voineşti sunt 200 de cereri ale părinţilor care cer ca copiii lor să studieze limba maternă, iar la Moţca ar exista 30 de astfel de cereri. Chiar dacă legislaţia permite înfiinţarea unor astfel de clase inclusiv după începerea anului şcolar, până în acest moment, nu au fost luate măsuri.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.