Mai mult chiar, potrivit MAI de la Chișinău, Plahotniuc s-ar fi plimbat, cu câteva zile în urmă, și prin România. Procurorii moldoveni au transmis de urgență, la 29 septembrie, solicitare de extrădare autorităților turce, dar se pare că, între timp, Plahotniuc a reușit să părăsească și Turcia.
Jurnaliștii moldoveni au aflat că acesta ar fi solicitat deja azil politic în țările arabe. Alte surse susțin însă că el s-ar afla în Cipru (în partea controlată de Turcia).
Vlad Plahotniuc a fost dat în urmărire generală, după ce procurorii moldoveni i-au înaintat învinuirea pentru trei capete de acuzare: „crearea și conducerea unei organizații criminale”, „escrocherie” și „spălare de bani în proporții deosebit de mari”.
El a părăsit SUA cu o lună în urmă, susțin autoritățile vamale americane. A decolat din Miami la 28 august 2020. La 29 septembrie, autoritățile turce au notificat Procuratura Generală a Republicii Moldova că Plahotniuc a pătruns pe teritoriul Turciei. Potrivit presei de la Chișinău, oligarhul s-a cazat la unul din cele mai luxoase hoteluri din Antalya.
Fugar prin lumea mare
Deși se știa încă de la sfârșitul anului 2019 că Plahotniuc se află în SUA, Procuratura Generală de la Chișinău a solicitat extrădarea lui abia în iunie 2020 - un demers eșuat din start, deoarece, potrivit procurorului general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, „nu există un acord de asistență judiciară între SUA și Republica Moldova”.
Asta chiar dacă, în perioada 2017-2018, au fost extrădate din SUA cel puțin trei persoane – una condamnată pentru huliganism, alta pentru atac și jaf armat, iar a treia pentru crime cibernetice.
În ianuarie 2020, secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, i-a declarat neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare în SUA pe Vlad Plahotniuc, pe soția sa Oxana Childescu, pe fiul său Timofei Plahotniuc și pe copilul minor al lui Plahotniuc.
Departamentul de Stat al SUA explica atunci, într-un comunicat oficial că această decizie are legătură cu implicarea lui Plahotniuc „în acte semnificative de corupție” - „Plahotniuc fiind implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”.
Apoi au apărut zvonuri precum că oligarhul moldovean, cu multiple identități, ar fi părăsit SUA. În luna martie curent, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA din Chișinău confirma la TV că Plahotniuc se afla încă în SUA, fiind „supus procedurilor administrative de deportare”.
Responsabilul de la Ambasadă preciza, însă, că asemenea proceduri, „inclusiv căile permisibile de revizuire judiciară”, pot dura „perioade semnificative de timp”.
Imposibil de capturat
În luna iulie 2020, Interpol a refuzat să-l dea în căutare internațională pe fostul lider PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc, și a decis radierea datelor acestuia din bazele de date ale organizației. Procurorii moldoveni au transmis, însă, o nouă solicitare către Interpol, însoțită de noi probe despre implicarea sa în jaful bancar de 1 miliard de dolari din sistemul bancar al țării în 2014.
La sfârșitul lunii septembrie, un politician moldovean a dezvăluit informația că Plahotniuc nu s-ar mai afla în SUA și că și-ar fi găsit adăpost juridic în Turcia. Peste câteva zile, când au apărut și dovezile, MAI de la Chișinău a confirmat informația, reproșându-le celor care au dezvăluit-o că au obstrucționat operațiunea de reținere.
Procuratura Generală a transmis solicitare de extrădare a lui Plahotniuc autorităților turce abia după ce informația a străbătut în spațiul public, deși MAI susține că știa că Plahotniuc a traversat, în luna septembrie, atât frontiera Turciei, cât și cea a României.
„Au fost făcute nenumărate demersuri pe filiera bilaterală către SUA, România și Turcia, pentru a verifica unele informații recepționate din diferite surse. MAI deține de mai mult timp informații despre faptul că Vlad Plahotniuc a părăsit SUA și a traversat frontiera cu Turcia și România.
Iar pentru a nu împiedica acțiunile de identificare și reținere, a fost necesar ca aceste date să nu apară în spațiul public. Astfel, am fost informați de autoritățile oficiale despre faptul că acesta a traversat frontiera Turciei, dar și a României în perioada 7-10 septembrie 2020”, a explicat MAI într-un comunicat.
La rândul său, Biroul Interpol de la Chișinău a expediat încă o solicitare oficială și este acum în așteptarea unui răspuns din partea instituțiilor abilitate din Turcia, prin care să se comunice dacă Vlad Plahotniuc a părăsit sau nu această țară.
Plahotniuc, în continuare influent în politica moldovenească
Potrivit presei de la Chișinău, pe parcursul lunii septembrie, Plahotniuc s-ar fi întâlnit, prin diferite locații, cu mai mulți politicieni moldoveni și cu un interlop bulgar. Unul dintre politicienii vizați (fost fruntaș democrat în perioada când Plahotniuc era lider PDM și controla țara) a confirmat că a vizitat Turcia exact în perioada când acolo se afla Plahotniuc, dar a precizat că nu s-a întâlnit cu acesta.
Presa de la Chișinău mai scrie că în prima jumătate a lunii septembrie, oligarhul Plahotniuc s-ar fi aflat în Emiratele Arabe Unite, acolo unde s-ar fi întâlnit cu „o figură extrem de controversată”, care ar fi intrat în posesia „Loteriei Moldovei” în perioada când Plahotniuc controla majoritatea instituțiilor de stat din Moldova.
Jurnaliștii moldoveni mai scriu că anume în Emiratele Arabe Unite Plahotniuc și-ar fi transferat o mare parte din bani după expulzarea de la putere în iunie 2019 la limita unei lovituri de stat. Potrivit presei de la Chișinău, Plahotniuc ar fi solicitat deja azil politic în Emirate.
Dodon reproșează României că l-a primit pe Plahotniuc
Miercuri, în cadrul unui interviu televizat, președintele moldovean Igor Dodon a spus că a știut că Plahotniuc a părăsit SUA și că s-a aflat în Turcia, dar a evitat să explice de ce nu i-a cerut prietenului său, Recep Tayyip Erdoğan, extrădarea imediată a oligarhului.
Potrivit lui Dodon, în perioada 7-10 septembrie curent, Plahotniuc s-ar fi aflat în România pentru a-și perfecta pașaport românesc. Din România, Plahotniuc ar fi ieșit, potrivit lui Dodon, pe data de 10 septembrie și a plecat spre Turcia.
Întrebat de ce nu a intervenit pe lângă Erdoğan, ținând cont de relația de prietenie care îi leagă, ca Plahotniuc să fie extrădat în Moldova, Dodon a răspuns: „Erdoğan are relații prietenești și cu Putin, iar Plahotniuc are atât cetățenia Rusiei, cât și a Republicii Moldova.
Timpul va arăta, dar nu poți scăpa de justiție. Nimeni nu se va putea ascunde de justiția moldovenească. Nu te poți ascunde nicăieri, nici în SUA, nici în altă parte”, a spus Igor Dodon.
Conexiunea cu lumea arabă
În perioada când Vlad Plahotniuc controla Republica Moldova, au fost întreprinse mai multe măsuri, pe linie guvernamentală, menite să faciliteze accesul anumitor cercuri influente din Emiratele Arabe Unite la resursele moldovenești.
În luna mai 2018, sub regimul Plahotniuc, Guvernul de la Chișinău anunța că este gata să vândă investitorilor din lumea arabă o serie de companii ale statului, fiind vizat inclusiv unul din cele mai controversate proiecte – „Arena Chișinău”.
În toate conexiunile moldo-arabe din acea perioadă apare numele ministrului de atunci al Economiei, Chiril Gaburici. Tot el, în perioada 4-6 noiembrie 2018 s-a aflat în Dubai unde a lansat „la nivel internațional” cel mai contestat program implementat de Chișinău contrar recomandărilor FMI și a altor parteneri internaționali - programul de dobândire a cetățeniei R. Moldova prin investiție.
După ce Plahotniuc a fugit din Moldova, controversata lege a fost abrogată.
Conform declarației de avere și interese personale pentru 2018, depusă de Plahotniuc anul trecut, el este singurul proprietar al firmelor „Vangurad International LTD” din Emiratele Arabe Unite și „Vangurad International Group LTD” de pe Insulele Samoa – prima companie fiind vizată în dosarele aflate acum în gestiunea Procuraturii Anticorupție din Chișinău.
În plus, Emiratele Arabe Unite fac parte din lista țărilor prin care au circulat, în 2011–2014, sume uriașe de bani din așa-numitul „Laundromat rusesc” - o schemă financiară criminală prin care au fost scoși din Rusia 20 de miliarde de dolari obținuți prin contracte cu statul. Și tot Emiratele Arabe Unite a fost una din destinațiile banilor scurși din Moldova urmare a celebrului jaf bancar din 2014 (conform raportului companiei Kroll).
